TEXTUL ACESTA ESTE DESPRE MAMA MEA

Am mijlocit ani în șir între ea și Dumnezeu ca să se smerească. N-a vrut pentru că EL a lăsat-o orfană pe timp de război, pentru că i l-a dus pe nenea Iosiv în Siberia și pentru că i-a strivit copilăria prin orfelinate.

Cu 24 de ore înainte să plece, a acceptat să chem un preot. A fost pentru prima dată în viața ei când n-a tratat cu dispreț o față bisericească. Am asistat cu toții la acea împăcare a ei cu Dumnezeu. Împăcarea a fost mai grea decât toată viața dânsei. Au fost momente în care vroiam să-l opresc pe preot de la săvârșirea sfintelor taine. Îmi părea un sacrilegiu s-o supun pe mămica la un asemenea „experiment”. Am rezistat, a rezistat și mămica și … s-a smerit. Pe urmă am regretat că nu au asistat la acel fascinant spectacol toți ateii de pe acest pământ ca să vadă cu ochii lor cum arată MÂNTUIREA SUFLETELOR NOASTRE ȘI ÎNVIEREA ÎNTRU HRISTOS.

A plecat a doua zi, pe 3 octombrie 2004. A lăsat în urma ei sute de discipoli dăscăliți de ea, în cei 45 de ani de muncă pedagogică. Unul dintre ei sunt eu, fiul ei. Dacă ar fi acum, credcă s-ar mândri cu mine și nu numai pentru motivul că îi sunt fecior, ci pentru că îi sunt discipol și pentru că fac ceia ce i-a plăcut cel mai mult: pentru că lupt, pentru că nu fur, nu mint, nu-mi umilesc semenii, pentru că nu sunt laș.

Cred că i-ar fi rușine pentru Nicolae Timofte. Sunt sigur că l-ar considera pe mămăligoiul ăsta, un eșec profesional al ei, i-ar fi rușine că n-a reușit, în cîteva clase primare, să-i cultive respectul pentru oamneni, i-ar fi rușine că un elev de al ei a ajuns primul laș al acestei țări.

S-a mândrit cu mine când eram la război, s-a mândrit cum nu s-a mândrit cred nicio mamă de pe lume. Dar nopțile alea au omorît-o. Mi-a spus mai târziu că s-a gândit că dacă mor, moare și ea. Eu am fost rănit și am supravețuit, ea a fost atacată de un ictus cerebral și a zăcut „rănită” la pat câțiva ani.

Mămica a plecat împăcată cu Dumezeu! Acest gând este singurul care mă consolează de zece ani și îmi ține loc de cea pe care am iubit-o atât de mult. Dumnezeu s-o ierte!