Partizanii ”cutremurului de pământ de sub cizma moldovenească” din Piața Roșie  invocă, în special, două argumente în favoarea participării ostașilor Armatei Naționale la parada militară de la Moscova din 9 mai:

Participarea la acest eveniment a armatelor unor țări cum ar fi Statele Unite, Anglia, Polonia, etc.;

Pericolul unor consecințe de ordin politic și economic din partea Federației Ruse în cazul neparticipării Republicii Moldova  la sărbătoare.

O vagă bănuială o aveam demult, dar am tăcut pentru a nu provoca panică generală între concetățenii mei și așa destul de stresați de consecințele încălzirii globale asupra tarifelor, prețurilor și salariilor din Republica Modova. Am hotărât să rup tăcerea luni seara, după ce am văzut toată conducerea „pe vârf” la ProTV și doar pe ea, terorista -  „în profunzime”. 

Eu pot să înțeleg de ce nu s-a autosesizat până în prezent Procurorul General asupra comportamentului talibanic al acestei prezentatoare. El nefiind, sărmanul, revendicat până în prezent  nici politic de vreun lider al alianței, nici economic de vreun oligarh, nici social de Maia Laguta, îi vine mai greu să curme o infracțiune în flagrant.

Singura explicaţie plauzibilă a faptului că unii politicieni îşi trepădă vacanţa parlamentară prin satele inundate de apă, ar fi că aceştia merg să privească îngroziţi la feţele sinistraţilor şi să-şi potrivească pe propria figură câte un chip, la fel de necăjit, pentru clipa în care  vor auzi rezultatele scrutinului din martie 2009.

Altfel, de ce te-ar purta mama ’Nica în fiecare zi cu camerele de luat vederi după tine, ba în amonte, ba în aval, distribuind pompe de apă celor cu paguba şi, totodată, împărţind pompe funebre celor care o mai au, pe lângă Voronin, cu guvernarea?

Partea I

Voi regreta sincer dacă, cumva, tonul acestui articol poate părea didactic. Nu dau lecţii, încerc doar să prind nişte idei şi să însăilez cu ele nişte gânduri care, sunt sigur, vă dau târcoale şi Dumneavoastră, dar pe care, din anumite motive, le fugăriţi pe domenii publice, înainte de vreme, tot aşa cum o mamă cu sânii secătuiţi îşi alungă prematur pruncul de la ţâţă pe aria unei farfurii cu terci.

Pentru consolarea unora, dar şi pentru încurajarea altora trebuie să recunosc că anumite raţionamente aşternute în această scriere mă depăşesc, probabil, şi pe mine şi nu exclud faptul că şi eu, pe alocuri, pot fi captivul unor prejudecăţi pe care le atribui aici altora. Aşa sau altfel, am încercat să depăşesc o anumită stare de egoism şi să vorbesc, pe cât se poate de sincer, despre NOI.

Stimati vizitatori,

Va multumesc pentru sustinere. Probabil ca v-ati obisnuit cu o alta modaltate de a comunica prin intermediul blog-urilor, dar vreau sa va spun ca pe blog-ul meu voi fi deschis si voi comunica cu toata lumea sincera, indfiferent de ce spune. Nu voi raspunde “sobolanilor” cu misiune de partid si altor “rozatoare” care, sub acoperirea anonimatului, isi defuleaza frustrarile unei copilarii nefericite sau complexele de infeoritate. Daca ai de spus ceva, iti doresc sa ai si curajul pentru ati dezvalui identitatea, doar astfel vom putea comunica de la egal la egal.