Romanian Global News / Sergiu Mocanu: Pe teritoriul dintre Nistru si Prut mafia bate Statul Roman

Reporter: Domnule Sergiu Mocanu, de patru săptămâni, Republica Moldova este zguduită de un monstruos scandal de corupție. Dumneavoastră pretindeți că cele mai importante instituții ale statului sunt dirijate din umbră de un anonim pe nume Vlad Plohotniuc.  Dacă  „războiul  antimafie”  – așa cum l-ați denumit  –  s-ar fi declanșat pe timpul guvernării lui Voronin, toate lucrurile erau lămurite din start și n-ar fi stârnit atâtea controverse. De un an, însă, la Chișinău guvernează Alianța pentru Integrare Europeană și este firesc să ne întrebăm, dacă nu cumva ne confruntăm cu o contra-ofensivă a comuniștilor?

Sergiu Mocanu:  Cu toate că România, de douăzeci de ani, este un adevărat teatru de bătălie, unde cu o anumită periodicitate izbucnesc scandaluri de corupție, nu cred că aș putea găsi pentru cititorii Dumneavoastră o asociere potrivită cu situația de la noi, pentru că la ceea ce voi spune, omul din lumea liberă întotdeauna va fi în drept să reacţioneze cu – „Îmi pare rău, așa ceva nu este posibil!”. Pentru a lămuri cât de cât lucrurile și în intenția de a vorbi  pe înțelesul unui cetățean mediu european, voi încerca să utilizez o variantă mai „soft” a limbajului „tătaro-mongol” devenit familiar basarabenilor în vreo șapte decenii de ocupație rusească. Regimul sovietic, pe lângă multe alte rele, ne-a lăsat moștenire o lume criminală organizată și cu o capacitate operațională peste posibilitățile statului de a o ține în frâie, darămite s-o poată stârpi. Voronin și regimul lui pseudo-comunist a fost adus la putere de oboseala și disperarea omului simplu, care se sufoca în îmbrățișarea fatidică a „libertății de exprimare” a elementelor infracționale prezente în mai toate sferele politico – economice ale statului de la sfârșitul anilor ’90. Doar în câțiva ani, Voronin i-a lichidat fizic sau i-a băgat la închisoare pe majoritatea capilor lumii interlope, iar criminalitatea organizată și-a ocupat locul „de cinste”, după cum era și firesc, în structurile de forță, procuratură și justiție. În opt ani, procuratura, poliția, sistemul judecătoresc, dar, în special, Centrul de Combatere a Crimelor Economice și Corupției, creat de Voronin în scopul preluării „funcțiilor coercitive”  și „de control” ale lumii interlope asupra mediului de afaceri, au creat în Republica Moldova clanul mafiot numit Plahotniuc. Acest nume nu este un generic, utilizat de noi pentru a redenumi „rămășițele totalitare” ale regimului Voronin, Plahotniuc este un nume propriu, pe care îl poartă o persoană care are, la ora actuală, sub control personal cea mai mare parte a business-ului autohton, a întreprinderilor cu capital majoritar de stat, a instituțiilor fundamentale ale statului, a partidelor politice şi a mijloacelor de informare în masă. M-ați întrebat dacă nu cumva asistați la o contra – ofensivă a comuniștilor. Trebuie sa vă spun, că ați întârziat. Revoluția tinerilor din 7 aprilie a fost „subtilizată”, încă acum un an, de Vlad Plahotniuc imediat după alegerile din 29 iulie 2009, când acesta, utilizându-l drept interfață politică pe Marian Lupu (mascota cu față umană a regimului lui Voronin), a reușit să se transforme din gestionar al afacerilor familiei prezidențiale în beneficiar. Și dacă până la căderea regimului Voronin, mafia era sub control politic,  acum, mafia controlează politicul.

R:  Am putea deduce din ceea ce spuneți dumneavoastră, că toți liderii Alianței aflate la guvernare sunt sub controlul structurilor mafiote ale lui Plohotniuc.

S.M.:  Din punct de vedere juridic, războiul antimafie îl vizează doar pe Vladimir Voronin, care, din cauza stării de leșin a actualilor conducători, nu face obiectul unor cercetări penale, iar din punct de vedere etico-moral, desigur, sunt vizați toți liderii politici. Marian Lupu și Partidul Democrat sunt vizați în mod direct, iar Mihai Ghimpu și Vlad Filat sunt, mai degrabă,  ostaticii unor tranzacții de ordin politic, pe care dânșii le-au acceptat, acum un an, din intenția bună și firească de înlăturare a comuniștilor de la Putere.  După un an, este normal ca societatea în ansamblu, mediul de afaceri şi tinerii, care și-au jertfit viața și sănătatea pentru înlăturarea lui Voronin de la Putere, să nu fie mulțumiți. După un an, în care noii conducători au dat dovadă de o incapacitate naturală de a face față provocărilor unui sistem corupt și mafiotizat, este normal ca oamenii să privească, acea tranzacție, cu alți ochi. La ora actuală, Marian Lupu și-a făcut deja alegerea printr-un soi de „Mihaela, dragostea mea” în variantă moldovenească declarându-și public atașamentul față de Plahotniuc. Prim-ministrul Filat, el și lider al Partidului Liberal Democrat, a făcut o încercare timidă și nereușită de a se „spăla pe mâini” declarând că nu se implică în scandaluri de așa gen. Iar Mihai Ghipu, Președinte interimar și Lider al Partidului Liberal, se pare că ar dori să nu rateze șansa de a se situa în fruntea unui curent (în stare embrionară) de dezrădăcinare a celei mai grave moșteniri a lui Voronin – un  stat mafiotizat. Dumnezeu să-l ajute, că noi ce-am putut am făcut! 

R: Domnule Mocanu, la o lună de la declanșarea acestui scandal tot mai insistent se vorbește că în spatele dunmeavoastră, ar sta interesele economice ale unui grup de oameni de afaceri și că toată gălăgia în jurul lui Plohotniuc nu este nimic altceva decât niște reglări de conturi între diferite clanuri care în noile condiții de democratizare a socității reîmpart sferele de influiență.

S.M.:  Ați enunțat una dintre cele mai vociferate versiuni ale „războiului antimafie”. Versiunea aceasta este firească pentru uzul comun al oamenilor simpli, care n-au obligațiunea să stea cu urechea înșurubată la scandaluri politice, despre care majoritatea dintre ei consideră, că nu-i vizează în mod direct. Nu este, însă, firească și pentru observatorii bine intenționați, care dacă devin atenți la detalii, vor observa că au de a face cu un fenomen ce depășește cu mult banalele scandaluri ale conflictelor de interese între mahalagioaice de temperament.  Nu căutați în spatele meu oameni de afaceri și interesele lor economice, ei sunt alături de mine, iar interesele lor economice sunt la vedere. Acești oameni vor să aibă spațiu vital în țara lor, să nu li se fure afacerile ziua în amiaza mare, iar instituțiile statului prin oameni puși în funcții de actuala putere, nu numai  că nu-i apără, dar sunt și complice la actele de barbarie ale mafiei Plahotniuc. Fiecare al douăzecelea cetățean din Republica Moldova,  are, cel puțin, un dosar penal, mafia – nici unul. Majoritatea oamenilor activi ai societății, astăzi, se află sub urmărire penală, iar Procurorul general, judecătorii și Directorul Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei primesc ordine de la Plahotniuc într-un club de noapte.

R: Nu pot să cred. Probabil că exagerați. Așa ceva nu s-a întâmplat, din câte știu,  nici în Chicago și nici în Sicilia.
S.M.: Eu v-am spus că n-o să mă credeți. Reacția dumneavoastră nu mă miră, din motivul că pentru oamenii normali, așa ceva nu se poate întâmpla. 

R: Dar poate prudența unor lideri politici cum sunt Ghimpu și Filat este dictată de dorința de a păstra minimul de avantaj în fața comuniștilor, a spori acest avantaj în campania electorală parlamentară, care stă să vină, și numai pe urmă să se producă mult așteptata schimbare.
S.M.:  Această idee, indiferent a cui este, a oamenilor naivi ori a celor cu bune intenții, este calea răului și a direcției spre nicăieri. Dacă nu se dă lupta decisivă acum împotriva celei mai grele moșteniri lăsate de Voronin, Republica Moldova pierde orice șansă de integrare europeană, pentru că, mai periculoasă decât Armata a 14-cea rusă din regiunea separatistă transnistreană, este Armata a 14-cea moldovenească de la Chișinău  – MAFIA.

R: Domnule Mocanu, scandalul mafiei de la Chișinău a depășit hotarele și săptămâna trecută a ajuns la București prin dezvăluirile pe care le-a făcut Răzvan Paveliu, despre modul în care statul român a pierdut drepturile de difuzare ale TVR1 pe teritoriul Republicii Moldova.  Cum comentați dumneavoastră situația creată în jurul acestei probleme și care credeți că ar trebui să fie reacția autorităților române?

S.M.:  Republica Moldova deține trei frecvențe naționale de televiziune. Pe una dintre ele transmite postul Moldova 1, pe cea de-a doua transmite postul rusesc ORT, controlat local de Plohotniuc, iar a treia frecvență, care a aparținut postului TVR1, a intrat, cu sprijinul lui Voronin, în proprietatea aceluiași Plahotniuc. Noua conducere de la Chișinău, îl consideră pe Vlad Plahotniuc cumpărător de bună credință și pentru a nu pierde procesul la CEDO, intentat de statul român încă pe timpul guvernării comuniste, a început negocieri cu autoritățile de la București în vederea rezolvării amiabile a cazului prin a identifica soluții alternative. Liderii de la București, din raționamente politice și ghidați, firește, de interesul național, sunt dispuși să accepte alternativele propuse de noii conducători de la Chișinău, acestea fiind niște hățișuri de rețele locale înnodate fantasmagoric de patrioții de pe abmele maluri ale Prutului.  Câtă satisfacție are Voronin și coțcarul Plohotniuc de la fosăiala instituțională în spirit european a funcționarilor din cele două capitale românești, n-a avut întreaga Armată Sovietică în iunie 1940. Mafia Plohotnuc deține acum 80% din piaţa media din Republica Moldova.  Frecvența furată de la statul român îi asigură stabilitate pe termen lung, iar, atât timp, cât dialogul între București și Chișinău se va afla constant la „etapa degajării unor platforme la nivel de convergență ”, moldovenii vor trăi sentimentul abandonului în raport cu „timida lor patrie istorică”.

R: Domnule Mocanu, nu doriți să băgăm, măcar spre final, o notă cât de cât optimistă în perspectivele europene ale Republicii Moldova?

S.M.: Republica Moldova este un stat aflat sub „ocupație străină a două armate” și îmi vine greu acum să-i evaluez perspectivele de integrare. Fiecare cetățean moldovean în parte, însă, în mod sigur are o  șansă europeană şi nu de azi, ci din momentul în care România a devenit parte a Uniunii Europene.

Sursa:   http://www.rgnpress.ro/content/view/44923/1/#Scene_1