Reporter: Domnule Sergiu Mocanu, de patru săptămâni, Republica Moldova este zguduită de un monstruos scandal de corupție. Dumneavoastră pretindeți că cele mai importante instituții ale statului sunt dirijate din umbră de un anonim pe nume Vlad Plohotniuc.  Dacă  „războiul  antimafie”  – așa cum l-ați denumit  -  s-ar fi declanșat pe timpul guvernării lui Voronin, toate lucrurile erau lămurite din start și n-ar fi stârnit atâtea controverse. De un an, însă, la Chișinău guvernează Alianța pentru Integrare Europeană și este firesc să ne întrebăm, dacă nu cumva ne confruntăm cu o contra-ofensivă a comuniștilor?

Sergiu Mocanu:  Cu toate că România, de douăzeci de ani, este un adevărat teatru de bătălie, unde cu o anumită periodicitate izbucnesc scandaluri de corupție, nu cred că aș putea găsi pentru cititorii Dumneavoastră o asociere potrivită cu situația de la noi, pentru că la ceea ce voi spune, omul din lumea liberă întotdeauna va fi în drept să reacţioneze cu – „Îmi pare rău, așa ceva nu este posibil!”. Pentru a lămuri cât de cât lucrurile și în intenția de a vorbi  pe înțelesul unui cetățean mediu european, voi încerca să utilizez o variantă mai „soft” a limbajului „tătaro-mongol” devenit familiar basarabenilor în vreo șapte decenii de ocupație rusească. Regimul sovietic, pe lângă multe alte rele, ne-a lăsat moștenire o lume criminală organizată și cu o capacitate operațională peste posibilitățile statului de a o ține în frâie, darămite s-o poată stârpi. Voronin și regimul lui pseudo-comunist a fost adus la putere de oboseala și disperarea omului simplu, care se sufoca în îmbrățișarea fatidică a „libertății de exprimare” a elementelor infracționale prezente în mai toate sferele politico – economice ale statului de la sfârșitul anilor ‘90. Doar în câțiva ani, Voronin i-a lichidat fizic sau i-a băgat la închisoare pe majoritatea capilor lumii interlope, iar criminalitatea organizată și-a ocupat locul „de cinste”, după cum era și firesc, în structurile de forță, procuratură și justiție. În opt ani, procuratura, poliția, sistemul judecătoresc, dar, în special, Centrul de Combatere a Crimelor Economice și Corupției, creat de Voronin în scopul preluării „funcțiilor coercitive”  și „de control” ale lumii interlope asupra mediului de afaceri, au creat în Republica Moldova clanul mafiot numit Plahotniuc.

Astăzi, 24 august 2010, Voronin declară că scandalul ”Mocanu - Plohotniuc” este rezultatul reglării de conturi  dintre Lupu și Filat. Acest lucru îl declară cel care l-a creat pe Plohtniuc, cel care a pus la dispoziţia unui bandit tot aparatul de stat ca acesta să poată gestiona și înmulți averile familiei Voronin.

Amintesc că Vlad Plohotniuc este cavaler al Ordinului Republicii. Capul celei mai puternice rețele mafiote din istoria Republicii Moldova a fost ridicat la rang de erou de Vladimir Voronin. Reglările de conturi despre care vorbește  Voronin – amanta de lux a politicii moldovenești părasită de Plohotniuc în favoarea  ”alteia” – au loc, dar nu între Lupu și Filat, ci între Voronin  și Lupu.

Faptul că aceste două panarame politice nu ”se trag public de cap” se întâmplă doar din cauza că Voronin mai speră să revină în putere la Putere, iar Lupu ”trage nădejde” că Plahotniuc o să-l pună ”cu fata” în capul mesei la prezidențialele, care stau să vină în toamna acestui an.

Porcăriile lui Voronin,  poftele lui Lupu,  leșinul celorlalți lideri AIE pot aduce, în curând, la putere un harem politic demn de toată dragostea cadânelor politice pentru stăpânul lor Plohotniuc.

Lumea încă mai crede în Alianţă. Cred şi eu. Credem în desolidarizarea liderilor AIE de mafie şi în capacitatea ei de a i se opune. Ar fi dramatic să constatăm că iată şi Ghimpu ne pregăteşte moral de faptul că-i va lua apărarea lui Plahotniuc, aşa cum a făcut-o anterior Lupu. Să considerăm oare o simplă „naivitate” solicitarea lui Ghimpu, prin care dânsul cere rapoarte de la Zubco şi Chetraru privind propria lor activitate în interesul mafiei? Să admitem oare că Preşedintele Ghimpu a rămas ultimul cetăţean din această ţară, care încă nu ştie cine şi ale cui sunt aceste persoane?
 
Să facem o succintă retrospectivă a ultimilor zile: oamenii din schema lui Plahotniuc, infiltraţi în  instituţiile de stat au reacţionat, după cum era de aşteptat, obedient la ordinele lui Plahotniuc. A fost de ajuns să dezvăluim schema mafiotă, ca Procurorul General să mă ameninţe cu dosarul celor doi fii ai mei, un caz cu o vechime de 2 ani, de parcă isprăvile lui Plahotniuc au vreo legătură cu acest caz. A fost de ajuns ca unul din martori, Victor Ţopa, să spună cum a fost  deposedat de acţiuni la Victoriabank  de acelaşi Plahotniuc, ca peste câteva zile ofiţerii CCCEC, trimişi de Chetraru, să-i înmâneze citaţie. A fost de ajuns ca Viorel Ţopa să mărturisească cum Zubco îi raporta lui Plahotniuc un dosar la telefon, ca peste noapte, Preşedintele Băncii de Economii, Gacichevici, să-şi amintească brusc de un caz de peste 10 ani vechime, consumat pe deplin atunci, iar Procuratura Generală în frunte cu Zubco să se autosesizeze imediat, chiar în aceeaşi dimineaţă. Vedeţi cu ce operativitate funcţionează reţeaua lui Plahotniuc? După cum vă amintiţi, în cadrul conferinţei lui de presă, Plahotniuc a promis să ne deschidă dosare penale la toţi care nu vor tăcea şi s-a ţinut de cuvânt. Vorbind de autosesizări, îmi amintesc de acest Gacichevici, şi el membru activ al mafiei lui Plahotniuc, cum a fost demis la sfârşitul anului trecut de către Prim-ministru pentru prejudicii în proporţii deosebit de mari aduse statului, indicând sume de peste 30 milioane de lei numai „dintr-o lovitură”. Procuratura Generală nu a găsit în învinuirile aduse de către Prim-ministru „motive plauzibile” pentru autosesizare, pentru că de la Plahotniuc nu a venit nici un ordin în acest sens.
 
Această gaşcă de vreo 20 de mafioţi din schema lui Plahotniuc ne au pe noi toţi, 3 milioane de moldoveni sau câţi au mai rămas, de proşti!

Astăzi, 13 august 2010, la 13:00, merg la sediul CCCEC în încercarea de a obține o audiență și pentru a depune o petiție Directorului acestei instituții privind amenințările pe care mi le-a adresat în cadrul conferinței de presă de ieri, 12 august 2010. Ulterior, voi susține un briefing pentru presă.

CENTRUL DE COMBATERE A CRIMELOR ECONOMICE ȘI CORUPȚIEI
DOMNULUI  DIRECTOR VIOREL CHETRARU

P E T I Ț I E

13 august 2010

Domnule Director,

Ieri, 12 august 2010, în cadrul unei conferințe de presă, ați afirmat că instituția pe care o conduceți a fost ținta unui atac cu scopul denigrării Dumneavoastră și a CCCEC – ului.

Nu aș fi făcut publice relațiile mele cu Marian Lupu, din motivul ca nu le-am mai considerat relevante, daca nu ar fi ridicat cortina el, ieri, in cadrul unei emisiuni televizate. Dânsul a afirmat că eu mă răzbun pentru că el a respins pe ”un ton dur sau mai putin dur”  invitația mea de a se alătura Mișcării Acțiunea Populară.

Adevărul constă în faptul, că în perioada cănd el era consilier sub acoperire al lui Voronin, iar eu mă acopeream cu funcția de consilier, noi am avut, in seri lungi de ”disidență”, discuții în care încercam să-l conving, cu referire la Voronin, că are cea mai bună ”poziție de tragere”, că din acea postură publică,  ”câștigată la o loterie politică”, ar putea da lovitura fatală unui aventurier, care își duce la perzanie propriul popor.

Miercuri, 4 august 2010, la orele 11:00, in sala de conferinte Infotag, voi susţine o conferinţă de presă

cu tema “Moldova - fără mafie, Moldova - fără Plahotniuc!”

Vă propun să accesaţi link-ul de mai jos pentru a asculta emisiunea “Istoria în mişcare” de sâmbătă, 31 iulie 2010, realizată la Radio Vocea Basarabiei.

http://www.voceabasarabiei.net/index.php/istoria-in-miscare-cu-vsaharnianu/10009-audio-istoria-in-micare-ediie-de-sambt-31-iulie-2010-invitatul-emisiunii-este-politicianul-sergiu-mocanu

Decretul Președintelui Mihai Ghimpu privind declararea zilei de 28 iunie 2010 drept zi a ocupației sovietice, putea fi un evniment firesc și oarecum întârziat de reparație istorică, pe care ceilalți lideri ai Alianței pentru Integrare Europeană ar fi trebuit să-l accepte, cel puțin, în calitate de răsplată pentru șovăielile, rătăcirile și slugărniciile lor în fața Conducătorilor Federației Ruse pe parcursul întregii guvernări.

Decretul putea fi cea mai mare șansă a liderilor AIE de a consolida întreaga societate în jurul unei mărețe acțiuni – Integrarea Europeană – prin îmbrățișarea adevărului și despărțirea odată și pentru totdeauna de un trecut de coșmar, ce ne tulbură viața de azi prin a ne face prezentul confuz și din ce în ce mai controversat.