20 septembrie 2008
Roman şi Adrian Mocanu sunt arestaţi la Comisariatul de poliţie Râşcani al municipului Chişinău.
MEMORIU
Sâmbătă, 20 septembrie 2008 la ora 12:00, fiul meu mai mic, Mocanu Adrian, 21 de ani, student, domiciliat împreună cu părinţii pe strada Florilor 6/2 ap. 114, a fost condus de acasă la Comisariatul de poliţie Râşcani al municipiului Chişinău. La acea oră, eu deja eram de mai bine de două ore în căutarea fiului mai mare, Mocanu Roman, 25 de ani, întreprinzător privat, care părăsise domiciliul său situat pe strada Titu Maiorescu 13 ap. 55, la ora zece, cu destinaţia unui cabinet stomatologic unde n-a mai ajuns. Toate încercările mele de a intra în contact cu el au fost zădarnice în decurs de aproape 6 ore, timp în care eu am încercat să aflu de la ofiţerii Comisariatului Râşcani dacă nu cumva Roman a fost reţinut, la fel, ca şi fiul mai mic.
Am aflat într-un târziu, doar când am reuşit să intru în legătură cu avocatul Ion Dron, invitat de mine pentru asistenţă juridică, că şi Roman a fost adus forţat la poliţie. Tot de la avocat am aflat, că fii mei sunt prezentaţi spre indentificare unor martori pentru o presupusă pricinuire a unor leziuni corporale unei persoane pe data de 10 august curent.
Presupusul pătimaş, dar şi câţiva martori, i-au recunoscut din rândul mai multor persoane, imediat şi fără ezitare pe fii mei – miraculoase capacităţi, dacă luăm în calcul faptul, că presupusul eveniment s-ar fi produs pe timp de noapte cu o lună şi 10 zile în urmă. Miracolul este uşor de împrăştiat, dacă menţionăm că o oră înainte de a fi prezentaţi spre identificare, Roman şi Adrian au fost fotografiaţi de mai multe ori în una din încăperile Comisariatului, după care fotograful a dispărut cu tot cu aparat. Procedurile de identificare au durat de la ora 10:00 până la ora 19:00, când am fost anunţaţi că Roman şi Adrian sunt reţinuţi pe 72 de ore spre a fi prezentaţi judecătorului, pentru eliberarea mandatului de arest.
Nu ni s-a permis să-i vedem, să le dăm haine calde şi mâncare. La izolatorul de detenţie preventivă de pe strada Tighina 6, unde au fost duşi imediat, erau deja luate măsuri de întărire a pazei (incredibil, dar adevărat).
Avocatul Ion Dron are un studiu juridic asupra gravelor încălcri de procedură săvârşite în cadrul măsurilor de reţinere, dintre care menţionăm aici doar faptul că asupra anchetatorului Mîndreanu Lilia, locotinent de poliţie, s-au exercitat presiuni pe tot parcursul anchetei pentru a o determina să adopte decizia de reţinere a bănuiţilor. Acete presiuni au fost făcute de conducerea Comisariatului şi de încă o persoană neidentificată, care părea să fie reprezentantul Ministerului de Interne. Această persoană, Comisarul sectorului Râşcani, colonel de poliţie, Paiu Serghei, Vicecomisarul, locotenent-colonel, Cucoş Valentin şi maiorul de poliţie, Cojocari Constantin, şeful secţiei anchetă, s-au aflat tot timpul în incinta Comisariatului. Din surse anonime am aflat că „operaţiunea” era condusă telefonic de Viceministrul de Interne Zubic Valentin.
De nevinovăţia copiilor mei eu sunt convins. Această convingere nu doresc s-o impun nimănui, doar o anchetă corectă şi un proces echitabil pot lămuri lucrurule. Singurul lucru, pe care sunt în drept să-l cer, este ca Roman şi Adrian să fie cercetaţi în stare de libertate.
Mă adresez, pe această cale, tuturor organizaţiilor naţionale şi internaţionale cu rugămitea de a mă ajuta să-mi salvez copiii de abuzul organelor de poliţie.
Sunt politician şi persoană publică, în acestă calitate nu doresc şi nu intenţionez să fac nici un fel de presiuni asupra anchetei, de asemenea, mă abţin de la orice declaraţie politică privind presupunerile mele asupra adevăratelor motive ce au condus spre asemenea abuzuri. La moment, sunt numai părinte şi vreau să-mi văd copiii în libertate.
Sergiu MOCANU
22 septembrie 2008
26 septembrie 2008
Voronin face declaraţii privind cazul fraţilor Mocanu
Video:
Descifrarea declaraţiei:
Voronin: „Eu eram în conşediu, în august, în Croaţia, cînd am fost informat că s-o întîmplat acest caz la discotecă. N-am avut ocazia să fiu la discotecă împreună cu ei. Eu vreu sî vă spun altşeva. Aicea nu trebui di căutat. Dacă tu ai scăpat copiii din albie, aşestea-s problemili tali, ca părinti. Da nu căuta tu… în alti părţi cî iaca şi s-o întîmplat. E măsurili respective. Eu vreu… să vă… vorbesc dumneavoastră altşeva. Uitaţi-vă. Feşiorii preşedintelui Lucinschi se ocupă cu şeia şi trebu, se ocupă în mod normal, se ocupă în mod civilizat, sînt bărbaţi educaţi. Cu cine au ei probleme? Cu nimeni… Fiica şi feşiorul lui Snegur. Fiica a fost înaintată ambasador nu de altcineva decît de preşedintele Voronin. E un om… e o persoană foarte bine pregătită, foarte bine educată, competentă, cu şine are e probleme? „
Voronin către ministrul afacerilor interne, Valentin Mejinski: „Mejînschi, undi-i? Tu spune personal şi-o fost cu…? Vinî-n coaşi… Şi-o fost cu băietu ista… băieţăi iştia lu…?”
Mejinschi: „A fost un act de huliganism într-o discotecă în municipiul Chişinău. La discoteca respectivă au participat la bătaia respectivă mai mulţi… mai multe persoane, dinre care au fost şi persoanele… copiii domnului Sergiu Mocanu. La fel, a participat o persoană care, la moment, se află tot în stare de arest, daraccentul principal e pus pe aceşti doi.”
Voronin: „De cini?”
Reporterul: „Cine-i persoana aceea?”
Voronin insistent: „De şine-i pus accentul?”
Mejinschi: „Î-î-î-î-î…”
Voronin: „Pe aceşti doi?!”
Mejinschi: „Nu d-apu…”
Voronin: „De cini?! De cini îi pus accentul pe aceşti doi?!”
Mejinschi: „Î-î-î…”
Voronin: „Di voi ori di Sergiu?”
Mejinschi: „Nu, nu, nu, nu!.. chiar de domnul Sergiu Mocanu”
Reporterul: „D-ai adevărat că acum poliţia stă la blocul lui Sergiu Mocanu? Că doar băieţii sunt la Ambasada Romaniei?”
Mejinschi: „Da pentru ce?.. Băieţii sînt la Ambasada Romaniei. Noi ştim că se află acolo… Nimeni nu se află acolo…”
Reporterul: „Aseară Sergiu Mocanu spunea că poliţia, stă multă poliţie acolo.”
Mejinschi: „Dumneavoastră puteţi să vă duceţi să vedeţi. Niciun poliţist nu este…”
Reporterul: „Astăzi Mocanu declara că soţia lui este urmărită.”
Mejinschi: „Poliţia are cu ce se ocupa.”
Reporterul: „Domnule preşedinte, Sergiu Mocanu azi e la Bucureşti.”
Voronin: „N-am idee unde-i Mocanu. N-am idee, nici nu mă interesează. Nu mă interesează.”
Octombrie 2008
Sergiu Mocanu: „Fiii mei nu vor părăsi Ambasada României până nu voi avea garanţia că vor fi anchetaţi în libertate.”
Acum o săptămână, doi basarabeni abia eliberaţi din arestul Poliţiei din Chişinău săreau gardul Ambasadei României în Republica Moldova şi, în virtutea faptului că deţin şi cetăţenia română, solicitau protecţia statului român „împotriva abuzurilor poliţieneşti la comandă politică“.
Roman (25 de ani) şi Adrian Mocanu (21 de ani), copiii lui Sergiu Mocanu – fost consilier al lui Vladimir Voronin – au fost arestaţi de autorităţile moldoveneş ti sub acuzaţia că, în luna august, au maltratat un tânăr într-o discotecă.
Tatăl celor doi, fost combatant în războiul din Transnistria, se află de câteva zile la Bucureşti şi încearcă să obţină sprijin din partea Ministerului de Externe, al preşedinţiei şi al formaţiunilor politice pentru ca fiii săi să fie ajutaţi în ceea ce el consideră a fi o răzbunare a preşedintelui Vladimir Voronin.
EvenimentulZilei
13 octombrie 2008
Părintele Paroh Pavel Borşevschi de la Biserica „Sf. Dumitru”, precum şi consilierul municipal Mihai Severovan – garanţi pentru fiii lui Sergiu Mocanu
Două persoane publice Părintele Paroh Pavel Borşevschi de la Biserica „Sf. Dumitru”, precum şi consilierul municipal Mihai Severovan, au depus scrisori de garanţie, care urmează să fie examinate în şedinţa de judecată de joi, 16 octombrie curent, la Judecătoria sec. Râşcani, la care se va decide dacă copiii mei vor fi cercetaţi în libertate.
21 noiembrie 2008
Aseară, la orele 20:00, s-au împlinit două luni, mai exact 61 de zile şi nopţi, de când fiii mei, Roman şi Adrian, nu mai sunt în libertate.
Ridicaţi abuziv din stradă, au fost duşi la sectorul de poliţie, unde, peste opt ore, demonstrativ, în ochii mei, le-au fost puse cătuşele pe mâini, au fost izbiţi într-o dubiţă cu gratii, după care au fost duşi la Izolatorul de Detenţie Preventivă. În acelaşi timp, o căzătură umană, care ne-a interzis să le dăm mâncare şi haine calde, el şi şef al secţiei de anchetă la sectorul de poliţie Râşcani, pe nume Constantin Cojocaru, raporta triumfător conducătorului acelei operaţiuni, altei căzături umane, pe nume Valentin Zubic, că misiunea a fost îndeplinită.
Din acel moment, doar într-o clipă, totul s-a răsturnat cu picoarele în sus, iar eu, mi-am dat seama că a trebuit să trăiesc 47 de ani în ţara asta, ca să vină o zi în care să constat că nu sunt de aici, că sunt un străin, rătăcit într-o lume pe care, din naivitate, am considerat-o mediu vital.
Pentru prima dată, mi-am dat seama că în ţara pilelor, a faptelor „măreţe”, „nobile” şi „utile” şăvârşite la mica înţelegere, în ţara „drugilor” plasaţi strategic, în ţara prieteniilor de sârbe şi pahar, eu sunt un intrus bun de luat în derâdere pentru încăpăţinarea cu care mă fac a nu înţelege că printre poliţişti şi procurori tot sunt „păţani de-a noştri” cu care te poţi înţelege „omineşti”.
„Di şi îl ataşi tu pe „tata”? Cui îi trebui atâta zarvă, Mocanu, când poţ sî apleşi puţîn capu şî sî dai un ban la paţani? Şî poliţiştii îs „oamini” şî li trebui sî mînînşi şeva şî tu îţ scoţ odraslili băsma curatî. La urma urmii, tătî lumea faşi aşa. Tu şi eşti cu stea în frunti? Sau copchiii tăi îs sfinţ?”
Recunosc, spre ruşinea mea, că în primele zile, în special atunci când fiii mei erau în detenţie la izolator, am avut tentaţia să devin om „normal”, recunosc că au fost momente când am regretat că nu am nici un „drug” printre poliţişti sau procurori. Recunosc că am avut atacuri de panică atunci când telefonul meu a încetat să mai sune. Credeam că-i defect. Iar când am sunat eu şi nu mi-au răspuns atâtea alte telefoane, am înţeles că aparatele şi operatorul de telefonie mobilă nu au nimic cu situaţia stupidă în care m-am pomenit: o linişte mormântală ca într-un cimitir unde poţi citi pe „pietre funerare” nume apropiate sufletului tău până ieri, de presupuşi prieteni sau rude, dar care au plecat astăzi pentru todeauna din viaţa ta fără a lăsa loc de „Bună Ziua”.
Şi iarăşi, îţi dau târcoale gânduri laşe despre „normalitate”, despre liniştea interioară pe care ai avut-o trăind iluzia faptului că nu eşti singur pe lumea asta, despre faptul că nu se merita să „asasinezi” atâta „lume bună” care îţi crea pînă nu demult, cel puţin, confortul unor sărbători parfumate cu urări „sincere” de sănătate şi belşug.
Slavă Domnului, m-a părăsit ispita unei capitulări laşe în faţa unor „realităţi obiective”. M-a ajutat o „difunctă” rudă prin alianţă, care are o ocupaţie aproape „nobilă” pentru târgul nostru întors de la „ţâţa” civilizaţiei europene. Are, ziceam, îndeletnicirea „nobilă” de a lustrui imagini de golani împroprietăriţi şi politizaţi peste noapte, în plus, pentru onorarii suplimentare, mai gâdilă până la extaz orgoliile „aristocrate” ale acestora pe paginile unei reviste elitiste. Ea a stăruit să-mi explice de ce eu nu mai sunt persoană influientă în Republica Moldova. Astfel, am aflat că incapacitatea mea de a aranja eliberarea fiilor mei mă plasează implacabil în rândul unor marginali rataţi, care nu mai au nici o şansă să se înfrupte din fructul oprit al vieţii de succes al saloanelor mondene din Chişinău.
NU VĂ ÎNCHIPUIŢI CÂTĂ FORŢĂ DE REZISTENŢĂ ÎMI DAU MIE ASEMENEA DESTĂINUIRI SINCERE !
La ora actuală, peste două luni de la izolarea de societate a lui Adrian şi Roman, organele de anchetă menţin mandatele de arest pe numele lor; Procuratura refuză să le înainteze învinuirea pentru a fi judecaţi; procurorul Angela Pleşca păzeşte cu sfinţenie nişte date confidenţiale despre implicarea fiilor mei şi în alte fapte prejudiciabile decât cele pentru care au fost arestaţi; presupusa victimă, în aşteptarea satifacţiei justiţiare, îşi bâjbîe nedumerit organele interne despre care presa a scris că nu le mai are; ”manufactura” de profeţii juridice a lui Vlad Filat, cunoscută publicului larg cu numele de Nagacevski, a luat apă în gură pentru că nu înţelege ce legătură vede Ambasada României între Pactul Ribetrop-Molotov şi un caz banal de bătaie într-o discotecă, iar dacă nu vede nici o legătură între aceste evenimente, de ce aceasta nu-i urmează sfatul „genial” fătat public de el cu această ocazie, de a-i preda pe fraţii Mocanu unei justiţii cvaziinexistente moldoveneşti; presa, după cum este şi firesc, nu mai plictiseşte opinia publică cu un subiect expirat; Voronin îşi savurează, ultimile clipe de „atotputernicie” şi în acestă stare de euforie nici nu-i trece prin gând că tot mai bine ar fi să aprindă, din când în când, câte o lumnare de sufletul lui Miloşevici.
Atîta timp cît luptăm, ne rugăm la Dumnezeu să-i ierte El pe toţi îştea pînă vom putea să ne regăsim la libertate şi să ne adunăm forţele ca să-i putem ierta şi noi.
Cu multă dragoste, pentru bunii noştri prieteni, care au „supraveţuit” în inimile noastre, dar şi pentru multă altă lume, care manifestă omenească înţelegere.
Sergiu Mocanu
Decembrie 2008
Poliţia – pericolul numărul 1 al societăţii moldoveneşti
8 aprilie 2009
Sergiu Mocanu – arestat
Sergiu Mocanu, a fost luat cu forţa din stradă în timp ce se îndrepta spre maşina de serviciu pentru a veni la birou, de către 10 persoane îmbrăcate în civil, care nu s-au legitimat, dar au spus că sunt de la poliţie şi dus la Departamentul Servicii Operative al Ministerului Afacerilor Interne, unde a fost reţinut pentru 72 de ore, fiind acuzat de uzurparea puterii în stat şi organizarea dezordinii în masă. Doua zile mai tarziu, pe 10 aprilie 2009, Judecătoria sectorului Buiucani din mun. Chişinău a dispus aplicarea în privinţa lui Sergiu Mocanu măsurii de arest preventiv pe un termen de 25 zile. Sergiu Mocanu s-a aflat în arest timp de patru luni.
12 august 2009
Sergiu Mocanu – la libertate
“Alianţa pentru Integrare Europeană nu trebuie să caute trădători în rândul comuniştilor pentru a vota preşedintele ţării, aceasta va fi o tranzacţie, nu o decizie politică. În numele stabilităţii R.Moldova, Alianţa trebuie să le ceară comuniştilor renunţarea la Voronin”, a declarat în cadrul emisiunii “Rostul zilei” de la postul de radio “Vocea Basarabiei” cunoscutul om politic, expert în materie politică, fost lider al Frontului Popular de altădată, consilier prezidenţial şi deţinut politic, acuzat de organizarea dezordinelor în masă şi a loviturii de stat, Sergiu Mocanu.
Deţinutul politic consideră că primele obiective ale noii guvernări trebuie să fie reformarea poliţiei, justiţiei, sistemului judecătoresc, procuraturii. În viziunea lui Mocanu o problemă mult mai gravă decât criza politică şi ecnomică a R.Moldova este criza de sistem, care se trage încă de la Petru Lucinschi. Instituţiile de stat sunt nefuncţionale, nu au atribuţii clare, au interferenţe şi contradicţii mari, iar cu actiala Constituţie va fi greu de efectuat schimbările mult aşteptate. Criza de sistem poate fi rezolvată prin crearea celei de a doua republici, doar aşa statul va deveni unul operaţional.
23 septembrie 2009
Adrian şi Roman sunt acasă
Curtea de Apel Chișinău a schimbat, astăzi, 23 septembrie 2009, măsura de arest preventiv pe măsura de arest la domiciliu pe un termen de 10 zile pe numele lui Adrian și Roman Mocanu, care se află de la data de 25 septembrie 2008 pe teritoriul misiunii diplomatice românești de la Chișinău urmare a abuzurilor polițienești întreprinse la comandă împotriva lor.
După un an de rezistență, familia mea s-a reîntregit. Acest fapt a fost posibil datorită căderii regimului lui Voronin la ordinul căruia s-au săvârșit mai multe atacuri asupra mea și a familiei mele. Aduc sincere mulțumiri autorităților de la București, care au știut să reacționeze cu calm și înțelepciune la provocările unui regim antiromânesc, dar și să-și sprijine cu demnitate cetățenii.
