Grupul de iniţiativă – Acţiunea Populară a elaborat un Memoriu prin care îşi exprimă încă o dată atitudinea faţă de iniţiativa Preşedintelui Voronin de a bloca accesul la funcţii publice pentru cetăţenii Republicii Moldova care deţin şi alte cetăţenii. Memoriul, semnat de liderul Grupului AP Sergiu Mocanu, a fost prezentat forului legislativ şi ambasadelor acreditate în Republica Moldova.
Memoriu
Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a iniţiat, iar guvernul a propus parlamentului proiectul de lege nr. 1826 din 10.05.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Acest proiect de lege, aflat pe agenda parlamentului şi votat deja în prima lectură, conţine prevederi menite să blocheze accesul la funcţii publice în stat pentru cetăţenii Republicii Moldova care deţin şi cetăţenia altor state.
Astfel, în eventualitatea adoptării definitive şi intrării în vigoare a acestei iniţiative legislative, cetăţenii Republicii Moldova care au obţinut legal şi cetăţenia altui (altor) stat(e) nu vor avea dreptul de a fi aleşi sau numiţi în următoarele funcţiile publice: deputat, preşedinte al Republicii Moldova, membru al guvernului, poliţist, membru al Curţii Constituţionale, membru al Curţii de Conturi, colaborator al Serviciului de Informaţii şi Securitate, funcţionar public, judecător, notar, procuror, membru al Consiliului de administraţie a Băncii Naţionale, diplomat, avocat parlamentar, membru al Comisiei Electorale Centrale, membru al Serviciului de Protecţie şi Pază de Stat, membru al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, colaborator vamal, colaborator al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţie, colaborator al Serviciului de Stat de Curieri Speciali.
În acest sens, prin proiectul de lege nr. 1826 din 10.05.2007, Guvernul Republicii Moldova propune modificarea următoarelor acte legislative: – Legea nr. 64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern;- Legea nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliţie;- Legea nr. 106-XIII din 17 mai 1994 cu privire la secretul de stat;- Legea nr. 312-XIII din 8 decembrie 1994 cu privire la Curtea de Conturi;- Legea nr. 317-XIII din 13 decembrie 1994 cu privire la Curtea Constituţională;- Legea serviciului public nr. 443-XIII din 4 mai 1995;- Legea nr..544-XIII din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului;- Legea nr. 548-XIII din 21 iulie 1995 cu privire la Banca Naţională a Moldovei;- Legea nr. 1349-XIII din 17 octombrie 1997 cu privire la avocaţii parlamentari;- Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997;- Legea nr. 1457-XIII din 28 ianuarie 1998 cu privire la serviciul de Protecţie şi Pază de Sat;- Legea nr. 192-XIV din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare;- Legea nr.753-XIV din 23 decembrie 1999 privind Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova;- Legea cetăţeniei Republicii Moldova nr. 1024-XIV din 2 iunie 2000;- Legea serviciului în organele vamale nr. 1150 – XIV din 20 iulie 2000;- Legea nr. 1234-XIV din 22 septembrie 2000 cu privire la procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova;- Legea nr. 761-XV din 27 decembrie 2001 cu privire la serviciul diplomatic;- Legea nr. 1104-XV din 6 iunie 2002 cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei;- Legea nr. 1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat;- Legea nr. 118-XV din 14 martie 2003 cu privire la Procuratură.- Legea Serviciului de Stat de Curieri Speciali nr. 402-XV din 2 decembrie 2004.
Luând act de conţinutul proiectului de lege menţionat mai sus, Grupul de iniţiativă – Acţiunea Populară înaintează Parlamentului Republicii Moldova, misiunilor diplomatice şi opiniei publice prezentul Memoriu:
Iniţiativa Preşedintelui Voronin sfidează principiul de drept, universal recunoscut, potrivit căruia un drept acordat nu poate fi limitat. În 2002, prin Legea nr. 1469-XV, cetăţenilor Republicii Moldova li s-a acordat dreptul la pluralitate de cetăţenii. În 2007, după ce un număr important de cetăţeni şi-au exercitat acest drept în condiţiile legii, se încearcă limitarea lui absolut neîntemeiată şi lipsită de rezonabilitate. Este o acţiune de fapt şi de drept inadmisibilă, care atrage după sine încălcarea principiului constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii.
Iniţiativa Preşedintelui Voronin contravine prevederilor, normelor şi practicilor europene în materie de cetăţenie. Convenţia europeană cu privire la cetăţenie (Strasbourg, 1997), la care Republica Moldova a aderat în 1999, prevede, în capitolul V, articolul 17, că ”cetăţenii unui stat parte care au o altă cetăţenie trebuie să aibă, pe teritoriul acestui stat parte unde domiciliază, aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi ceilalţi cetăţeni ai acestui stat parte.”. Această prevedere se conţine şi în redacţia actuală a Legii cetăţeniei, fiind formulată expres în articolul 25: „Cetăţenii Republicii Moldova, domiciliaţi legal şi obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova, care posedă legal cetăţenia unui alt stat, beneficiază, în egală măsură, de aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca şi ceilalţi cetăţeni ai Republicii Moldova”. Încercarea de a limita aceste drepturi se va constitui într-un act de discriminare a cetăţenilor şi va avea ca efect încălcarea principiului nediscriminării, proclamat, în articolul 5, de aceeaşi Convenţie europeană cu privire la cetăţenie. Convenţia europeană cu privire la cetăţenie (Strasbourg, 1997), la care Republica Moldova a aderat în 1999, prevede, în capitolul V, articolul 17, că
Iniţiativa Preşedintelui Voronin lezează grav dreptul constituţional al cetăţenilor de a alege şi de a fi aleşi (Constituţia Republicii Moldova, articolul 38). Drepturile politice sunt cele care probează diferenţa dintre cetăţenii statului Republica Moldova şi cetăţenii străini sau apatrizi. A-i lipsi pe cetăţenii Republicii Moldova, care au obţinut, în condiţiile legii, şi cetăţenia altor state, de dreptul de a deţine funcţii publice înseamnă a-i egala în drepturi cu cetăţenii străini sau cu apatrizii. Or, cetăţenia este legătura dintre individ şi stat, concretizată prin anumite drepturi şi obligaţii reciproce, iar cetăţeanul Republicii Moldova care posedă şi cetăţenia altui stat, în raporturile sale cu Republica Moldova, este recunoscut numai ca cetăţean al ei. Nu deţinerea unei alte cetăţenii are relevanţă, ci raporturile cetăţeanului cu ţara în care îşi are domiciliul stabil. Pentru a deţine o funcţie publică, cetăţeanul Republicii Moldova trebuie să întrunească un şir de condiţii, cum ar fi: devotamentul şi fidelitatea faţă de patrie, obligaţia de a presta serviciul militar, datoria de a-şi apăra ţara, onorarea obligaţiunilor fiscale, domiciliul permanent pe teritoriul statului în ultimii ani, pregătirea profesională adecvată, censul de vârstă. În fapt, cetăţenia altui stat devine pentru el doar un cumul de înlesniri ce ţin de libera circulaţie, reîntregirea familiei, înmatricularea la studii etc. De aceea este absolut nefondată afirmaţia guvernului moldovean, precum că pluralitatea de cetăţenie „poate genera un conflict de interese în situaţiile în care vor exista obligaţii atât faţă de Republica Moldova cât şi faţă de alt stat al cărui cetăţean concomitent este persoana respectivă”.
Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales este, în esenţă, acelaşi drept. Disociindu-l, se poate ajunge în situaţia când un număr important de cetăţeni, odată lipsiţi de dreptul de a fi aleşi, să nu mai vadă nici un rost în a-şi exercita dreptul de vot. Iar în condiţiile Republicii Moldova, confruntată cu fenomenul migraţiei masive, consecinţele pot fi dezastruoase: un grad şi mai scăzut de reprezentativitate al organelor alese ale puterii de stat şi capacităţi de administrare aproape de cota zero.
Iniţiativa Preşedintelui Voronin este expresia unei atitudini profund antieuropene şi denotă faptul că integrarea în UE reprezintă pentru el doar un slogan electoral. Adoptarea şi aplicarea legii respective va izola şi mai mult statul nostru pe plan regional, continental şi internaţional. Cetăţenii Republicii Moldova care deţin şi cetăţenia altor state, în principal din cadrul Uniunii Europene, vor fi obligaţi să renunţe la cetăţenia respectivă, circumstanţă contrară spiritului Convenţiei europene cu privire la cetăţenie, care prevede, în capitolul V, articolul 16 (prevedere incorporată şi în Legea cetăţeniei, articolul 24, alineatul 1, litera (e)), că „un stat parte nu trebuie să facă din renunţarea sau pierderea unei alte cetăţenii o condiţie pentru dobândirea ori menţinerea cetăţeniei sale atunci când această renunţare sau această pierdere nu este posibilă ori nu poate fi cerută în mod rezonabil.”
În virtutea celor expuse mai sus, Grupul de iniţiativă – Acţiunea Populară cere Parlamentului Republicii Moldova să retragă neîntârziat de pe agenda sa proiectul de lege nr. 1826 din 10.05.2007 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative. Această iniţiativă legislativă lezează demnitatea şi drepturile politice ale cetăţenilor şi contravine direct interesului Republicii Moldova anunţat anterior de a intra în marea familie europeană.
În numele Grupului de iniţiativă – Acţiunea Populară,
Sergiu Mocanu
23 octombrie 2007