Sergiu Mocanu

"Totuşi, se poate!"

5 comentarii

  1. Titus

    Sasha Tanase de la CC nu are niciun partid politic. Cum ar putea sa devina “seful unionistilor”? Ce legatura are Plaha cu Basescu? Niciuna. De ce unionistii ar trebui sa urmeze facatura lui plohoi si de ce nu ar urma vro facatura a lui Basescu?

  2. Alex

    Oamenii lu Ploho candidează în Parlamentu României, dragu neu. Şel puţîn o parti din ii îs în partidu lu Băse.

    A şăptilea meu sîmţ îni spuni c următoriu miliard Ploho o sî-l furi de-am din bugetu Româniii. Hehehe

  3. Alex

    În sara asta m-o pus nicuratu s pornesc televizoru.
    Ş iaca schimbînd canalili dau pisti un film istoric – dispri Moldova. Di pi timpu comunismului. Dzîk dă s ma uit – poati a şi şeva înteresant.
    Ş iaca merg nişti oşteni, merji ca ş cum Lăpuşneanu. Tăt frumos parcî.

    Ş iaca cameramanu s bagî-n căruţa undi Lăpuşneanu îş ţîni fimeia ş copkilu.
    Ş băi-băi-băi s-înşepi un dialog întri mamî ş copkil.

    Ş de-aişi, fraţîlor, şel mai straşnik porneşti. Băi, cîn ţ-o-nşeput a spicui tăţ româneşti (da aşă literar româneşti, parc erau în Parlamentu di la Bucureşti), ap m-ai n-am chicat din sîcriu. Nu ştiem pi şi s-apăs s s termini tăt iadu ista, saraşili meli urechi.

    Măi, măi, măi, nu grăieu moldoveni lu Tomşa ş-a lu Lăpuşneanu aşă, bre. Zău c nu grăieu. Şi feli di film istoric îi aista? Bagane-aş cioru…

  4. Titus

    Filmul a fost facut pentru romanii secolului 20 nu pentru cei din sec 16. Asa ca totul este in regula. Daca doriti “moldovenism curat”, cititi cartile lui Mihai Sadoveanu. De exemplu, in “Fratii Jderi” intalnim un grai moldovenesc destul de apropiat timpului lui Stefan cel Mare.
    Nu ar trebui sa ne batem joc de limba romana standard, exista si germana standard, pe care o vorbesc si eu. Daca nu s-ar vorbi aceasta limba, germanii dn Hamburg nu s-ar intelege cu cei din Nürnberg. Iar eu, care am locuit in multe landuri germane, ar trebui sa invat de fiecare data dialecte noi.

  5. Titus

    Iata un exemplu de limba literara a lui Constantin Negruzzi, scriitorul moldovean din sec 19:

    “Iacov Eraclid, poreclit Despotul, perise ucis de buzduganul lui Ștefan Tomșa, care acum cîrmuia țara, dar Alexandru Lăpușneanu, după înfrîngerea sa în două rînduri, de oștile Despotului, fugind la Constantinopol, izbutise a lua oști turcești și se înturna acum să izgonească pe răpitorul Tomșa și să-și ia scaunul, pe care nu l-ar fi perdut, de n-ar fi fost vîndut de boieri. Intrase în Moldova, întovărășit de șepte mii spahii și de vreo trei mii oaste de strînsură. Însă pe lîngă aceste, avea porunci împărătești cătră hanul tătărilor Nogai, ca să-i deie oricît ajutor de oaste va cere. Lăpușneanul mergea alăturea cu vornicul Bogdan, amîndoi călări pe armasari turcești și înarmați din cap până în picioare.

    — Ce socoți, Bogdane, zise după puțină tăcere, izbîndi-vom oare?

    — Să nu te îndoiești, măria-ta, răspunse curtezanul, țara geme subt asuprirea Tomșei. Oastea toată se va supune cum i se va făgădui mai mare simbrie. Boierii, cîți i-au mai lăsat vii, numai frica morții îi mai ține, dar cum vor vedea că măria-ta vii cu putere, îndată vor alerga și-l vor lăsa.

    — Să deie Dumnezeu să n-aibi nevoie a face ceea ce au făcut Mircea-vodă la munteni; dar ți-am mai spus, eu îi cunosc pre boierii noștri, căci am trăit cu dînșii.

    — Aceasta rămîne la înaltă înțelepciunea măriei-tale.

    Vorbind așa, au ajuns aproape de Tecuci, unde poposiră la o dumbravă.

    — Doamne, zise un aprod apropiindu-se, niște boieri sosind acum cer voie să se înfățișeze la maria-ta.

    — Vie, răspunse Alexandru.

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*