Pe data de 5 august 1960, Uniunea Sovietică a lansat o navă cosmică la bordul căreia se aflau câinii Belka și Strelka, doi șobolani, un iepure și 42 de șoareci.
La 26 decembrie trecut, în cadrul celui de al VI-lea Congres, Partidul Democrat a lansat în spațiul politic al Republicii Moldova o tribună-robot la prețul unei nave cosmice de cândva. La „bordul” tribunei, de mai bine de jumătate de an, „zboară” pe orbita strâmtă a interesului public moldovenesc „două cățele, doi șobolani, un iepure și 42 de șoareci”. Toate aceste vietăți se înghesuie în întunericul unui suflețel pe nume Plahotniuc.
De jumătate de an, jurnaliștii independenți, ageri, combativi și nonconformiști din Chișinău merg o dată pe săptămână la sediul Partidului Democrat să admire o tribună de ultimă generație tehnologică care are proiecte legislative, știe cum să reformeze clasa politică, cum să construiască relații internaționale și, cel mai important, poate redacta știri fără vreun efort profesional al temerarilor din presa autohtonă.
Singura problemă a acestei comunicări armonioase dintre oameni și tehnologii este factorul (oarecum) uman de la pupitrul de comandă. În timp ce tribuna „lucrează”, factorul trebuie să poată stăpâni fauna din el. Imaginați-vă pentru o clipă că din anumite motive, lui Plahotniuc i se dezleagă în public vreo cățea! Nu cred că vă puteți imagina câte mușcături ar putea aplica javra într-un discurs politic autentic, cunoscut deocamdată doar de anturajul lui intim și a cărui conținut se reduce la sublima pereche de interjecții “Blea” și “Nah”. Cu atât mai mult nu vă puteți imagina că i se pișă, ziua în amiaza mare în public, de frică, iepurașul!
Plahotniuc devine din ce în ce mai imprevizibil și nimeni din anturajul lui, nici măcar Adrian Candu sau Pavel Filip, nu știu ce vor fi obligați să declare sau să facă în timpul cel mai apropiat. Și dacă altă dată Plahotniuc era imprevizibil pentru luni sau săptămâni înainte, acum “funia se strânge la par”, iar vasalii lui sunt în frici “de stop cardiac”. S-a ajuns până acolo încât Adrian Candu a fost telefonat în miez de noapte să i se poruncească votarea, în ședință plenară a Parlamentului, doar peste câteva ore, a proiectului socialiștilor privind sistemul mixt. Candu a sperat până în ultima clipă că nu va împărtăși soarta lui Lupu, care a aflat cu doar două ore înainte că va trebui să se retragă din cursa prezidențială.
Cel mai absurd lucru acum este să crezi în vorbele cuiva dintre liderii PD. Nu întâmplător tot mai multă lume se întreabă de ce oficiali străini comunică cu Plahotniuc. Dar ce să facă? Cu cine să vorbeasă la Chișinău dacă prognozele meteo anuale din țările tropicale sunt mai predictibile decât orice declarație sau faptă a conducătorilor moldoveni. Lipsite de orice suport logic sunt și afirmațiile celor care insistă asupra faptului că Republica Moldova merge spre o dictatură – dictaturile sunt previzibile, acțiunile lui Plahotniuc, nu.
Singurul calmant al celor conștienți de “vacarmul faunei din capul lui Plahotniuc” este tribuna și segmentul de timp în care acesta buchisește un text scris pe monitor. Coșmarul tuturor este clipa (fatalmente inevitabilă) în care Plahotniuc se va plictisi de postura de “om de stat” și va evada de la tribună în lumea lui, în lumea inerlopă. Cu excepția Belkăi și Strelkăi, istoria nu atestă care a fost soarta vietăților din prima corabie cosmică, despre ele se zice că, după revenirea la sol, una dintre “cosmonaute” a turbat, iar cealaltă a fătat șase căței.
Cu excepția cățelelor, nimeni nu știe care va fi soarta animăluțelor din capul lui Plahotniuc și mai greu este să prognozăm ce se va întâmpla în țara asta atunci cănd “PD-istele” vor turba sau când vor prinde a făta.
Va urma,
Sergiu Mocanu
Plahatniuc javra de la Nisporeni-care a căzut pe capul moldovenilor păcătoși ca “pearja stricata”si toate cumatrile din jurul lui cu toate glamururile din capul moldovenilor sa urmărim cum fug de radiație “javrele politice”.