De Bobotează rețelele de socializare, ecranele televizoarelor și o puzderie de site-uri abundă de imagini cu oameni goi pușcă pe suprafața înghețată a unor bazine acvatice.
După ce își fac semnul crucii, evlavioșii, aruncă ritualic Curul spre ceruri și cad în copci săpate în gheață, apoi ies iute zbârliți din apă, pufăie aidoma locomotivelor cu aburi, nechează ca armăsarii nărăvași și pupă mâna întinsă a unui popă pe mal.
Acordul nostru de Asociere cu Uniunea Europeană se face scrum atunci când bustul cuprins de flăcări al „atletului mântuirii omenești”, Dodon iese la suprafață din apele Bobotezei. Scremetele noastre de civilizație occidentală ajung sub semnul unui fatalism dramatic atunci când ne închipuim că Dodon, sub patrafirul generalului Kiril, este Sfânt eligibil pentru Raiul Împărăției Veșnice la fel ca și Președinte pentru „Raiul Primitivismului Moldovenesc” al „Împărăției Aghesmei lui Putin”.
O societate a cărei indivizi trăiesc în convingerea fermă că își pot îneca păcatele lumești în agheasmă și că pot ieși neprihăniți dintr-o copcă de forma unei cruci, nu are vreo șansă să iasă din mlaștina obscurantismului medieval spre malul civilizației. Toți cei care am avut ghinion să gândim altfel am încurcat-o și aici, și pe lumea cealaltă.