Sergiu Mocanu

"Totuşi, se poate!"

“10 lecţii de la un visător” de Daniela Herţa

Sâmbăta aceasta am avut parte de o după-amiază foarte frumoasă cu oameni frumoşi.

Este vorba despre un offline organizat pentru bloggeri cu Sergiu Mocanu, om politic, liderul Mişcării Populare Antimafie şi nu în ultimul rând preşedintele Aeroclubului Chişinău! Mulţumim lui Alex Bordian pentru ocazia oferită!

Aşa deci aşteptările mele de la acest offline:

Sunt foarte sceptică ce ţine de politicieni. Nu că aş fi mare expert, dar eu cam îi bag pe toţi într-o oală şi până acum domnul Mocanu era şi el într-un ceaun cu toţii, dar acum vreau să vă spun cum l-am văzut eu dintr-un alt punct de vedere . Vreau să zic cum l-am văzut eu ca om, ce am descoperit în sufletul acestui visător neinvincibil.

Un lucru ştiam la sigur despre domnul Sergiu, că e un om simplu. Îl văd cred că deja al 2-lea sau al 3-lea an consecutiv la ILTC, are cursurile de engleză exact după mine. La cât de mult se dau în vânt jucătorii primari din jocul socio-politic moldovenesc, am rămas uimită să văd un simplu ‘elev’ cuminte, docil, care vine în fiecare zi la cursuri şi învaţă străduitor, asta am apreciat-o de la bun început.

Acum să trecem la cele descoperite sâmbătă.

Era frig şi vântul ne sfâşia, dar aceasta nu a încurcat nicidecum şederii noastre la poligonul de la Vadul lui Vodă, unde se află Aeroclubul Chişinău şi unde Sergiu Mocanu ne-a arătat un masterclass cu avionul.
Atmosfera spirituală era una foartă caldă şi detaşată.

Am vorbit mult şi despre politică desigur, dar nu e asta ceea ce mă interesa mai mult. Ştiu că domnul Mocanu a făcut şi multe greşeli la vremea lui, pe care, a propos, ni le-a explicat. Ne-a mărturisit mai multe experienţe şi consecinţe pe care le-a suferit în urma activităţii sale ca şi consilier prezidenţial.

Lecţia 1
Simţindu-se liber între noi, ne-a mai spus şi despre unele momente de disperare din viaţa lui, de laşitate. Momente pe care le regretă mult şi datorită cărora a învăţat că niciodată, dar niciodatăniciodată N I C I O D A T Ă nu trebuie să te dai bătut.

Lecţia 2
Sergiu Mocanu – visătorul. În ochii lui am regăsit sclipirea unui puşti de 5 ani care vorbeşte despre visul său de a deveni astronaut, atunci când ne povestea despre visele sale. De mic copil visa să devină pilot, dar pentru că, ştim şi singuri că viaţa ne cam îndepărtează de la obiectivele noastre uneori, nu şi-a urmat visul în adolescenţă şi a mers pe altă cale. Acum însă ne-a demonstrat că ‘visele există pentru a deveni realitate’ pentru ca noi să le facem realitatea noastră.
Acum Sergiu Mocanu este preşedintele Aeroclubului Chişinău, funcţia care cred eu îl reprezintă cel mai bine. Nu ştiu ce să zic de poziţia sa politică şi viziunea mea asupra acestea, dar ştiu la sigur că Sergiu Mocanu ştie să stăpânească aerul. A mărturisit că şi-ar dedica tot timpul aviaţiei dacă ar putea.
Ne-a arătat ‘петля Нестерова’ şi a promis într-o zi să ne mai arate ceva trucuri cu avionul.

Lecţia 3
Tot de la el am învăţat că ‘compromisul este un risc foarte mare pe care ţi-l asumi’. Ne-a dat şi nişte exemple proprii.

Lecţia 4
A propos, am apreciat foarte mult francheţea cu care ne vorbea. Căldura şi încerederea pe care o emană omul într-o conversaţie este de neînlocuit. A primit numeroase întrebări de la noi ce ţin de aviaţie, de viitorul acesteia în Republica Moldova şi le-a dat şi un mic instructaj viitorilor piloţi.

Lecţia 5
Ce ţine de politică ne-a zis şi un citat bun, care mi-a plăcut, sună cam aşa: “Construieşti o casă sau construieşti o ţară.”

Lecţia 6
Ne-a mai spus că ceea ce contează cu adevărat în viaţă e cum reuşim să ne depăşim condiţia, a accentuat acest lucru şi chiar m-a pus pe gânduri. Am început să-mi reconstitui conceptele despre viaţă, principii şi valori.

Lecţia 7
Ne-a zis că important e, în orice profesie, în orice circumstanţă ai fi, să fii împlinit. Să fii împlinit şi mulţumit de ceea ce faci şi cum faci, de rezultat şi de consecinţe.

Lecţia 8
Materialiştii în opinia sa nu sunt doar persoanele care iubesc banii, lucrurile. El consideră că orice gând e material. Noi materializăm gândurile noastre şi le însufleţim. De aici rezultă că orice om care ţine la gândul lui, iubeşte ideea sau conceptul de ‘ceva’ este de fapt un materialist. Şi într-un final ne-a asigurat că materialiştii sunt de fapt idealişti.

Lecţia 9
Întrebat care e politicianul model pentru el, Sergiu Mocanu a răspuns fără ezitare: Churchill!
Imediat mi-am amintit de Premiul Nobel primit de către Sir Winston Churchill şi de motivaţia juriului la acordarea acestuia: “pentru măiestria descrierii istorice și biografice, precum și pentru strălucita sa oratorie în apărarea înaltelor valori umane”.
Şi atunci am înţeles că apărarea valorilor umane şi sufleteşti este cel mai nobil fapt pe care îl poate săvârşi un politician în situaţia în care se presupune că el şi-ar putea apăra valorile materiale şi propriile sale interese.

Lecţia 10
Şi într-un final ‘visătorul’ m-a învăţat că aparenţele înşeală şi că nu trebuie să cataloghezi toţi politicienii după o anumită ‘etichetă’. Nu trebuie să uităm că în spatele unui politician se află şi un om. Om care merită descoperit, om de la care ai ce învăţa şi care are experienţă.

Fiind apartidă şi apolitică nu ştiu ce părere am despre politicianul Sergiu Mocanu, dar la sigur visătorul din el m-a determinat să-mi urmez scopurile şi să-mi ating neapărat obiectivele.

Mulţumesc pentru că m-aţi învăţat că VISELE EXISTĂ PENTRU A DEVENI REALITATE!

Sursa: http://danielaherta.wordpress.com/2013/09/24/10-lectii-de-la-un-visator/

Noi nu vom suporta umilinţa

Şansele de integrare a Republicii Moldova sunt mici nu din cauza că noi facem programe de reformă sau nu, ci pentru că societatea moldovenească, până la ora actuală, nu a putut da nimic mai bun. Nu pentru că nu are mai bun, dar pentru că societatea moldovenească, electoratul din Republica Moldova, în virtutea mai multor probleme pe care le are, de stăpânire a mijloacelor mass media de către oligarhie, nu poate da, nu are posibilitatea să dea nimic mai bun acestei societăţi, care să poată realiza în Republica Moldova un program civilizaţionist, un program de culturalizare a acestei populaţii.

La sfârşitul anului 2003, s-a produs un pact dintre oficialii europeni şi Voronin, care respinsese planul Kozac. Ei au sperat atunci şi, nu avem pentru ce să-i învinuim, au sperat frumos că Voronin face un pas spre Europa. Deci, Voronin a făcut aceeaşi figură pe care o fac aceştia astăzi – Voronin a speculat un program de integrare europeană în interesul familiei lui. A făcut figură frumoasă pentru Occident că chipurile se integrează în Uniunea Europeană şi, în mod cinic, şi-a subordonat economia familiei lui.

Anul 2006 a fost anul în care s-au creat cele mai odioase scheme de furt în Republica Moldova. S-a făcut un studiu de către Plahotniuc şi Reidman prin care s-a văzut că în jur de un miliard de euro ai concetăţenilor noştri vin în fiecare an în Republica Moldova şi s-a făcut un plan cum aceşti bani să fie strecuraţi în punga lor. În aşa fel au apărut un şir de scheme la vamă prin care s-a făcut un sistem de preluare a taxelor de acolo, de strângere a birurilor înlocul impozitelor. Deci, la vamă, în acea perioadă, s-a făcut o schemă prin care profitul pe care trebuia să-l câştige statul sau veniturile care vin dintr-o activitate comercială s-au împărţit în trei: în impozite la stat, în biruri pentru familia Voronin şi Plahotniuc, şi în profitul propriu-zis pentru firmele respective. Sunt scheme care s-au făcut atunci şi care se păstrează până acum.

Tot atunci, în 2006, s-a făcut un plan de creare a întreprinderilor căpuşe pe lângă bănci, pe lângă întreprinderile de stat pentru preluarea profiturilor de acolo şi pentru preluarea integrală a acestora în timp. Atacurile raider care se produc, la ora actuală, baza acestor atacuri raider şi scheme s-au făcut atunci. Singurul lucru, care s-a schimbat, a fost că Plahotniuc, la un moment dat, a zis că el nu se mai împarte cu familia Voronin, că el investeşte într-o altă formaţiune şi încearcă să îndeplinească aceleaşi furturi în interesul lui, fără Voronin.

Din punct de vedere personal, una din motivaţiile pe care am avut-o să mă duc să fiu consilierul lui Voronin, vă amintesc, încă odată, că nu m-a chemat Voronin, m-am băgat eu consilier. Una dintre motivaţiile şi misiunile pe care am îndeplinit-o a fost respingerea planului Kozak. Voronin a ajuns să reprezinte pentru o perioadă scurtă de timp un orizont de aşteptare. Lui Voronin i s-a cerut să întrerupă războiul absurd de zădărnicire a planurilor de integrare a României în Uniunea Europeană. Vă pot dovedi pe date ce am făcut eu la Preşedinţie şi cum am pus piedici planurilor lui Voronin (şi Rusiei) de zădărnicire a intrării României în Uniunea Europeană şi eu am să mă mândresc cu asta toată viaţa mea. Din momentul în care am venit la Preşedinţie toate documentele pe care le strânsese Tcaciuk împotriva României pentru inculparea României că ar fi sprijinit subversiv organizaţii din Republica Moldova, eu le-am nimicit şi Voronin era tolerant cu asta pentru că avea nişte angajamente europene. I s-a spus foarte clar să nu obstrucţioneze integrarea României în Uniunea Europeană, or Voronin, la acel moment, făcea tot felul de intrigi la frontierea româno-moldovenească ca să încerce să aducă argumente europenilor de ce România nu poate fi primită în Uniunea Europeană.

Voronin proceda în raport cu România până la 2003 aşa cum procedează Şevciuk astăzi la Tiraspol pentru zădărnicirea semnării Acordului de Asociere dintre RM şi UE. Eu mă mândresc astăzi cu faptul că am putut, am putut să zădărnicesc planurile Rusiei şi ale lui Voronin de a împiedica România să devină parte a Europei. În faţa oamenilor, însă, care au suferit în acea perioadă, care m-au văzut doar alături de Voronin, căci nu m-au văzut să vorbesc ceva sau să îl sprijin pe Voronin atunci, în faţa lor eu sincer mi-am cerut iertare că i-am dezamăgit atunci când m-au văzut alături de satrapul ăsta. Un alt motiv a fost că eu nu puteam să ajung în echipa lui Urecheanu, nu aveam cum să scap de un „babacu” care a stat şi a tăndărit proiectele de integrare europeană, să merg pe mâna altui „babac” mai tânăr şi mai orgolios, şi mai unsuros decât acela – mă refer la Urecheanu şi la toată gaşca de hoţi de pe lângă el.

Am ajuns în puşcărie pentru activitatea mea la Preşedinţie – asta a fost plata pe care am meritat-o de la Voronin pentru ceea ce am făcut la Preşidinţie în încercarea mea de a îndeplini această speranţă europeană, acest orizont de aşteptare al europenilor. Iar Plahotniuc, pentru ceea ce a făcut familiei Voronin, a meritat o medalie – Ordinul Republicii.

Acest Guvern Leancă, care chipurile vine de la Filat, este total al lui Plahotniuc, iar ceea ce se întâmplă, la ora actuală, când mirele acesta iresponsabil total, care a plecat acum în umbră şi îşi rezolvă problemele personale, e mirele de rupt în bucăţi din ţara asta, pentru că, în timp ce iresponsabilul acesta s-a ferit, Plahotniuc, în fiecare zi, preia toată schema înapoi. Acum am ajuns la situaţia în care păpuşarii stau în spate, iar păpuşele lor în scenă. Iar atunci când păpuşarii din spate au intrigi, figurile lor din lumini capătă înfăţişări caraghioase. De aia înfăţişarea lui Leancă e una caraghioasă pro-europeană. Ţara asta e ca o fată de măritat care după ce a fost violată de criminalii aceştia, după ce a fost adusă la condiţia de cerşetoare, acum ei spun că sunt buni peţitori şi o pot mărita. Diplomaţii aceştia pentru asta, probabil, au venit în locul criminalilor ceia – ca să o mărite. Pe cine? Pe cerşetoare? Ajunsă cadână într-un harem a lui Plahotniuc? De asta au venit diplomaţii aceştia?

E caraghioasă figura aceasta cu Leancă în fruntea Guvernului. Este caraghioasă şi periculoasă pentru Republica Moldova, pentru că în spatele acestei figuri diplomatice, stă revenirea lui Plahotniuc la o înţelegere cu familia Voronin şi revenirea la schemele de altă dată. După ce îşi restabilesc schemele, că asta se va întâmpla acum când toţi papagalii aceştia vorbesc despre integrare europeană, la ce ne trebuie fata aia, despre care vorbeam, măritată, dacă mâine moare?

Ceea ce se întâmplă acum în echipa lui Plahotniuc, în haremul lui Plahotniuc este groaznic. Dumneavoastră trebuie să ştiţi că eu şi colegii mei, care suntem în Mişcarea Populară Antimafie, suntem oameni fericiţi că am rezistat pe baricadele acestei lupte. Cei mai nefericiţi oameni sunt cei care sunt în preajma lui Plahotniuc. Nu vă daţi seama prin ce teroare trec astăzi Diacov, Lupu, Corman – o spun nu de milă de ei, nu din cauza că i-aş compătimi, dar pentru ca să înţelegeţi ce ni se poate întâmpla, ce i se poate întâmpla ţării când ajunge pe mâna criminalilor aceştia. Noi am reuşit să istovim toate resursele de lingăi de pe lângă el şi acum a ajuns să-i terorizeze ca să-şi menţină armata, banii şi tot ceea ce face. Simte că ajunge în gura lupului, ajunge iarăşi la o înţelegere cu Voronin în condiţii nu atât de avantajoase pentru el – asta se întâmplă în spatele acestei coaliţii zisă democratică pentru integrare europeană.

Arlechino e un cloun cu care acopereau un spaţiu gol dintr-un spectacol. Asta e guvernul Leancă. Vă vorbesc din rinichi acum ca să înţelegi lucrul ăsta. Acest Guvern al lui Leancă este pentru a acoperi un loc gol. Trebuie să ţină cineva locul de un Guvern până ajungem să semnăm Acordul de Asociere. Asta e exact ca şi în bancul ăla cu măgarul săracului pe care l-a obişnuit să nu mai mănânce şi când a ajuns să îl hrănească cu un pai, a murit măgarul. Era bucuros omul că l-a obişnuit să nu mănânce şi când a ajuns la un pai, a murit măgarul. Cam aşa e şi cu ţara asta. De aia şi vă spuneam că următoarea echipă, după diplomaţii ăştia spălăţei, va trebui să fie una de prohod. Îmi pare rău să spun lucrul acesta.

Trebuie să ştiţi că la ora actuală Plahotniuc a început să creeze partide, nu de acum, el mai demult le crează. Deci, partidul lui Godea, partidul lui Chirtoacă, degrabă partidul lui Marinuţă-Hadârcă, Dodon, deci toţi ăştia sunt partide satelit, partide create să asigure o perdea de fum după care să nu se mai înţeleagă nimic. Singura speranţă care o am este că mesajul Mişcării Populare Antimafie răsună mult mai tare decât ieri şi vom reuşi în campania electorală cu implicarea tuturor. Eu acuma încerc prin mesajul nostru să vă implic, să încerc să înţelegeţi că cauza noastră este cauza dvs. Dvs, aşa cum o fac mulţi concetăţeni de ai noştri, mergeţi de la om la om, din casă în casă, ştiind că noi nu avem resurse pentru o organizare mai amplă. Oamenii merg pe cont propriu din casă în casă şi spun acest mesaj, pentru că o parte din oameni înţeleg că cauza noastră este cauza acestei ţări şi acest mesaj, aşa cum este el, trebuie să fie în viitorul Parlament. Dacă el ajunge promovat de o echipă mică, de o echipă mai mare, de o echipă foarte mare în Parlament, atunci ţara asta are o şansă. Dacă nu ajunge acest mesaj în Parlamen, ţara asta nu are şanse, nu are şanse de salt civilizaţionist aşa cum vă spuneam.
Eu cunosc foarte mulţi oameni care au mai rămas la PL din cauză că ei acum câţiva ani au plecat de la Roşca şi pentru dânşii este, credeţi-mă eu îi înţeleg, greu să accepte că au greşit iarăşi. Vă daţi seama ce dramă au trăit? Haideţi să încerc să explic. Partidul Liberal nu este nimic altceva decât Frontul Popular de altă dată trecut incorpore ca şi electorat la Mihai Ghimpu. De ce? Din cauza că aceşti oameni au trăit o mare dramă când liderul lor pe nume Iurie Roşca a făcut această figură. Şi nu e vorba că a votat cu Voronin atunci. E vorba de toate, de tot ceea ce delimitează omul acesta într-o bucată de vreme. Deci lucruri de care oamenii îşi fac cruce până acum. Vă daţi seama că un om care a fost văzut ca stâlpul românismului în Basarabia, ca un Danco care a adus după el atâta lume într-un ideal atât de frumos cum este Unirea, a ajuns astăzi să vorbească despre integrarea culturală cu Uzbekistanul şi Tatarstanul? Vă daţi seama ce se face în capetele oamenilor ăstora? Ce se face în sufletele oamenilor acestora care au trăit această dramă sufletească şi nu se pot uita în ochii copiilor lor. Şi atunci sigur că ei au ajuns la Mihai Ghimpu, şi l-au spălat, şi l-au tolerat şi au pus ochii în pământ şi au zis : „Măi, poate e aşa el, poate e mai ciudat”, ca într-o bună zi să îşi dea seama că au în fruntea lor un om piticantrop, un om iresponsabil total, un om care înloc să vină cu un proiect românesc de integrare europeană, a devenit scula lui Plahotniuc, a ajuns biduin în haremul lui Plahotniuc, cadână în haremul lui Plahotniuc! De aia şi vă spun că mulţi oameni din ăştia, la ora actuală, se identifică cu mesajul Mişcării Populare Antimafie, dar oamenii aceştia stau încremeniţi în loc pentru că nu le vine a crede că vor trebui să facă încă un pas, căci temerea lor este să nu mai greşească o dată. Este absolut firesc. Dar, stimaţii mei prieteni, nu aveţi altă ieşire, nu există altă ieşire decât să mai încercaţi o dată, decât să mai încercaţi o dată.

Trebuie să ştiţi că ceea ce face Şevciuc, la ora actuală, este un plan de zădărnicire a planurilor noastre de integrare europeană. Un plan, mă tem că reuşit, al Rusiei de zădărnicire a integrării noastre europene. Când întreabă astăzi unii „Domnule, dar ce să facă aceştia la ora actuală?” – „Să se împuşte!”, spun eu, pentru că nu mai au ce face. Pentru că ceea ce au trebuit să facă a trebuit să facă trei ani la rând şi nu acum când se uită în pod şi se întreabă “Ce facem cu conflictul de la Varniţa?”

Republica Moldova nu are resurse proprii de rezolvare a conflictului Transnistrean şi nu trebuie să ne punem cenuşă pe cap şi să bocim de slăbiciunea noastră, căci noi nici nu am avut putere, noi am avut o singură zvâcnire demnă în 92 când am stat cu arma împotriva unui imperiu şi i-am potolit poftele să meargă până la Prut – atât am putut să facem. În rest, Guvernele din Republica Moldova trebuie să fie foarte active în mediatizarea acestei situaţii, în implicarea partenerilor noştri străini, care au stat alături de alte forţe la supravegherea acestui regim de la Tiraspol – nu le reproşez, nu le pun în vină această situaţie, ci îi chem prin aceste demersuri să fie alături de noi şi să poarte responsabilitate pentru existenţa unui aşa teritoriu în zona aceasta a Europei, a unui petic de pământ rusesc cu care Rusia va şantaja nu numai Republica Moldova, ci toată Europa.

Rusia va avea forţă în Republica Moldova atât timp cât conducerile Republicii Moldova vor fi corupte – aici e marea problemă, stimaţii mei prieteni şi neprieteni. Atât timp cât această societate va genera conduceri corupte, atât timp Rusia va avea putere. Ştiţi de ce? Pentru că atunci când puterea în Republica Moldova este coruptă, ea se rupe de propriul popor care rămâne pe mâna forţelor ruseşti. La ce să mai spere oamenii aceştia?

Republica Moldova nu are cum să câştige teren în faţa Transnistriei atât timp cât Republica Moldova nu este o ţară atractivă pentru cetăţenii din Transnistria, atât timp cât Rusia le va băga gaze mai ieftine şi le va băga programe sociale, atâta timp nu avem nici o şansă în faţa lor. Asta se întâmplă, pentru că orice conducere a Republicii Moldova este preocupată de îmbogăţire şi de scoatere a conturilor în afară. Conturile celor care vin la guvernare se află în Occident, de acolo pot fi văzuţi şi controlaţi şi asta creează impresia celor din Occident că stăpânesc situaţia din Republica Moldova, iar populaţia toată rămâne pe mâna Rusiei, pentru că oamenii altă ieşire nu văd. Ei văd ieşirea lor doar într-un trecut, într-o formă de lâncezeală sovietică în ţara asta, pentru că nimeni nu le-a oferit un viitor.
Singura posibilitate de a ieşi demn din această mizerie este lupta. Acum mă refer la o luptă electorală care stă să vină. Campania electorală nici nu se observă că s-a început – ea a început deja în surdină. Trebuie să ştiţi un lucru şi trebuie să mă înţelegeţi corect: lupta pe care o dăm noi, deci mesajul politic, mesajul Antimafie trebuie să fie în viitorul Parlament – asta vreau să înţeleagă alegătorii. Dacă mesajul Antimafie nu va fi în viitorul Parlament – pronunţat de mine sau de colegii mei, sau de cei care se identifică cu Antimafie – ţara asta nu are nicio şansă. Nu mai putem trăi cu această complicitate la furt! Nu putem trăi cu această complicitate generală la mişelie!

Tot mă întreabă lumea „Domnule, dar de ce nu vin personalităţi la Antimafie?” La ce vă trebuie personalităţi? Să vă vândă? Nu vedeţi ce personalitate mare şi-a luat Ghimpu în Parlament? Unul Hadârcă! He-hei! Era cu haine naţionale la Marea Adunare Naţională! Ce personalitate mai mare vă trebuie decât Hadârcă?! Putreziciunea aceasta umană, care la ora actuală s-a înhăitat cu Filat în Parlament şi vorbeşte în ţara asta cuvinte goale! Ce personalităţi mai putrede şi mai mari vreţi decât un Hadârcă, spre exemplu?! Nu o să vedeţi. Pentru că, ca să ajungi în Mişcarea Populară Antimafie şi să faci ceea ce facem noi, ai nevoie de o anumită doză de nebunie. Nu mă tem să spun lucrul acesta, pentru că oamenii normali stau ca Diacov în Parlament şi suportă toate umilinţele lui Plahotniuc numai ca să-şi întreţină fetele cu imobile în centrul Chişinăului, ca să rămână fratele său procuror al oraşului Chişinău. Iată aceştia sunt oameni normali. Oamenii normali procedează ca Hadârcă, ca Saharneanu, ca Butmalai, ca Cimbriciuc care parcă-s Antimafie, dar, totodată, rămân lângă putere şi o votează. Iată aceştia sunt oameni normali, noi nu suntem normali şi ţara asta are nevoie de oameni care merg să ardă pe rug.

Congresul Mişcării Populare Antimafie va avea loc pe data de 27 august curent. Congres la care va fi adoptat programul „A II-a Republică”. Când spun „A II-a Republică”, eu mă mândresc cu această formulă pentru că fiecare pas, tot ce facem noi, în fiecare zi, înseamnă pregătirea terenului pentru o altă Republică. Prima Republică Moldova s-a epuizat, a fost terfelită în jocuri mafiote. Ca să putem schimba în ţara asta ceva, este nevoie de o altă republică, care poate fi construită pe curajul şi pe doza de nebunie despre care vă spuneam, nu pe personalităţi putrede şi laşe.

Nu-i ascultaţi pe bâlbâiţii aceştia şi pe papagalii aceştia care spun că Republica Moldova în 91, atunci când şi-a declarat independenţa, ar fi avut şansa ţărilor Baltice, că era la acelaşi nivel cu ţările Baltice. Nu a avut Republica Moldova şansa ţărilor Baltice atunci. Nu este adevărat. În ţările Baltice, din fiecare firicel de iarbă, din fiecare piatră de caldarâm, din fiecare cărămidă de pe clădirile construite în stil gotic, încă în secolele de iluminism, ieşea cultură, mirosea a cultură, iar, în Republica Moldova, într-o ţară în care a fost decimată intelectualitatea, era proletariat şi incultură, acea incultură a rămas până astăzi în ţara asta. Iată de ce spun că noi avem nevoie de un salt, de un salt civilizaţionist. Noi avem nevoie de a rupe acest legământ generalizat cu frauda şi cu laşitatea în ţara asta. Nu-i credeţi, vă rog, scuipaţii în ochi pe cei care vă spun „Domnule, dar ce să-i faci? Aşa suntem noi! Aşa ne înţelegem noi!”. Atât timp cât „o să ne înţelegem”, atâta timp o să rămânem în coada civilizaţiei.

Conceptul celei de-a II-a Republici înseamnă că noi schimbăm din rădăcină sistemul politic, juridic şi de executare, sistemul de guvernare în Republica Moldova, o nouă Constituţie – o Constituţie dreaptă, o legislaţie adoptată la pachet după acquis-ul European, schimbarea oamenilor în funcţiile cheie din statul ăsta, atragerea prietenilor noştri din Occident, pentru că, dacă vrei să construieşti o casă ca în Occident, trebuie să aduci arhitecţi occidentali. Asta este regula.

Programul Mişcării Populare Antimafie „A II-a Republică” este de a crea o clasă de mijloc. Rostul Mişcării Populare Antimafie este de a distruge monopolurile, de a crea şanse pentru businessul mic şi mijlociu prin investiţii mici, prin crearea posibilităţilor oamenilor noştri de peste hotare ca banii lor să fie investiţi în Republica Moldova. Când guvernarea Republicii Moldova va fi sprijinită total sau parţial de Mişcarea Populară Antimafie, fiecare leu investit în Republica Moldova, fiecare leu, fiţi atenţi, fiecare leu investit în Republica Moldova de către concetăţenii noştri, care trimit acasă 1,3 miliarde, va fi garantat de stat cu dobândă. Ca să mă înţelegeţi ce vă spun, dacă concetăţenii noştri vor dori ca banii lor să nu meargă la consum, ăştia 1,3 miliarde, ci să meargă pentru sprijinul economiei Republicii Moldova, pentru dezvoltarea businessului mic şi mijlociu, oamenii noştri de peste hotare vor investi banii în producţie, în afaceri ş.a.m.d. Banii pe care îi vor investi ei, aici, în Republica Moldova, vor fi garantaţi de stat cu dobândă. Adică, dacă omul ăsta a pierdut banii pe mâna birocraţilor moldoveni pe faptul că i-a fost închisă afacerea, i s-a luat proprietatea ş.a.m.d., statul îi va reîntoarce fiecare bănuţ cu dobândă. Ăsta trebuie să fie sprijinul pentru businessul mic şi mijlociu. În agricultură, vom crea condiţii pentru gospodării de 100, 150 ha de pământ. Vom limita drepturile acestor mari latifundiari, care la ora actuală, ţin în iobăgie cea mai mare parte a agricultorilor din ţara asta. Vom distruge oligarhia. Asta vom face.

Deoarece mă întrebaţi, trebuie să ştiţi că atunci când a fost votată legea privind nediscriminarea, s-a dat semnalul unei toleranţe în momentul în care aici se manifestă diferite sălbăticii. În Constituţia actuală este scris că familia este căsătoria dintre bărbat şi femeie. Această formulă în noua Constituţie promovată de Mişcarea Populară Antimafie, va rămâne exact aşa. Pentru că aşa e dat de la Dumnezeu, aşa e de când lumea: familia a fost bărbatul şi femeia. Familia înseamnă reproductivitate. Această formulă de bărbat şi femeie a fost introdusă în Constituţie prin contribuţia mea. Am intrat la Moţpan în birou, ăsta este purul adevăr, împreună cu deputatul Cubreacov pe atunci şi i-am spus: „Nea Mitică,”, aşa îl numeam noi prieteneşte, „trebuie să mai faci o modificare în Constituţie.” El a spus : „Nu, gata sunt făcute toate modificările.” I-am spus: „Uită-te, te rog, în articolul acesta şi vezi ce e scris.” El a citit şi nu a înţeles. Acolo era scris „Familia este căsătoria dintre soţi.” Şi zice:”Ce nu vă place aici?” I-am spus: ”Nea Mitică, nu ne place pentru că soţi pot fi şi bărbat – bărbat, şi femeie – femeie. Noi propunem ca în Constituţie să fie scris bărbat şi femeie şi atât.” Şi a rămas scris până acum aşa şi noi nu o vom modifica. Familia înseamnă reproductivitate, de aia noi o să stăm cu dârzenie şi cu tot curajul nostru la apărarea celulei umane. Celula de început. Începutul începutului tuturor începuturilor.

Republica Moldova ca stat trebuie să îşi capaciteze populaţia pentru a desemna altă clasă politică care să fie capabilă să construiască un plan românesc de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Când spun plan românesc, nu mă refer numai la faptul că Acquis-ul European este tradus în limba română, ci şi la faptul că Acquis-ul european este un plan întreg de ajustare a legislaţiei şi a practicilor din ţara românească la Uniunea Europeană, în felul acesta, repet, democraţia europeană este tradusă în româneşte şi noi avem toate şansele, alături de România, să facem acest salt civilizaţionist. Noi avem toate şansele să nu ne mai lamentăm, să nu ne mai plângem că ruşii nu ne învaţă limba, să nu ne mai plângem că suntem oropsiţi la noi acasă, ci să devenim lideri la capitolul integrării europene – pentru asta trebuie să nu fim corupţi, pentru asta trebuie să nu fim laşi, pentru asta trebuie să fim oameni culţi, pentru asta trebuie să ne educăm copiii, pentru asta trebuie să luăm noi o decizie ca naţiune titulară în ţara asta şi trebuie ca noi românii din ţara asta să devenim un exemplu pentru etniile conlocuitoare de aici şi să vreie să meargă alături de noi în Europa. Eu cred în asta, eu cred că putem asta face atunci când ne vom ţine cu demnitate, atunci când alţii, care reprezintă aici coloana a cincea a Rusiei nu v-or arăta cu degetul spre noi ca şi spre Ghimpu şi să spună: „Ăştia sunt ei, ăştia sunt ei, piticantropi, ei altceva mai bun nu pot da, decât un Ghimpu.” Atunci vom avea o şansă, stimaţii mei prieteni!

A venit un om la noi care a spus : „Dle Mocanu, eu sunt un om de afaceri, dar nu am bani ca să pot sprijini Mişcarea Populară Antimafie, dar, în schimb, eu am convins 100 de oameni să voteze cu Mişcarea Populară Antimafie. Eu îi sun şi îi conving să-i convingă pe alţii, fiecare câte o sută de oameni. Şi i-am spus: „Stimatul meu prieten, dar tu nu trebuie să dai bani la Mișcarea Populară Antimafie, pentru că banii de care are nevoie Mișcarea Populară Antimafie îi ajung pentru ai converti în voturile cetățenilor, dar dacă tu poți aduce oameni direct nu mai trebuiesc bani de la tine. Asta vă spunem și noi, lucrul pe car eîl puteți face bun pentru Mișcarea Populară Antimafie, nu așteptați vă rog să organizăm noi ceva, implicați-vă, noi o să organizăm, dar organizați dvs pentru că cauza noastră dacă vă identificați cu noi este și a dvs, vorbiți cu alți oameni să voteze Mișcarea Populară Antimafie.

Mă simt fericit că m-am născut aici. Eu deplâng soarta liberalilor ruşi. Dacă în Rusia s-a născut astăzi un om cu vederi liberale, el trăieşte o dramă. Astfel de oameni trebuie să emigreze într-o ţară liberală europeană ori trebuie să-şi distrugă viaţa într-o dictatură putinistă. În sensul acesta, noi suntem avantajaţi, pentru că trăim într-o ţară dintr-un spaţiu european. Singurul lucru pe care nu-l putem face este să înaintăm un pas şi să ieşim din mizeria aceasta. Eu când mă uit la intelectualii ruşi, când mă uit la gesturile lor disperate în faţa panaramei acestea de Putin, îmi amintesc de sărmanul Saharov. Eram student în anii 80 şi profesorii noştri care ne învăţau pe un manual de fizică făcut de Saharov, vorbeau în şoaptă despre el. Ştiam de pe atunci că omul acesta este exilat pe undeva. La asta s-a ajuns ca noi, care avem o şansă, să stăm la mâna a doi mârlani în ţara lui Plahontiuc. Pe mine asta nu mă înfuriază, pe mine asta mă umileşte, îmi umileşte condiţia mea de om şi asta încerc să explic fiecăruia.

Să ştiţi că Păduri de astea “Domneşti” lor le bântuie în cap şi în suflet în fiecare zi. De aia vă zic priviţi-ne, urmăriţi-ne, veniţi cu noi, nu staţi deoparte pentru că dacă cumva Mişcarea Populară Antimafie va eşua, eşuăm toţi. Eşuăm nu noi, nu o să fie biruit Mocanu, învinsă va fi Republica Moldova că nu va mai avea un asemenea mesaj – singurul care ne poate aduce pe calea integrării europene şi spre civilizaţia europeană.

“În Direct cu Sergiu Mocanu” din 12 iunie 2013

 

Eroii indezirabili ai unui război fără sfârşit

Mirosul de sânge proaspăt, sudoarea și fumul de praf de pușcă, sudălmile și rugăciunile, strigătele de durere și disperare și … frica …, frica asta de proporțiile unei calamități naturale îți sugrumă, în îmbrățișarea ei, rațiunea și tu, ticălosule, vreai să scapi de carne, de carnea ta care se tăvălește acum în țărnă. Dacă scoți cuiul de la grenadă, totul se va sfârși peste 4 secunde. Ce-a urmat – te depășește, dar acest fapt tu n-o să-l împărtășești degrabă nimănui. Lacrimile de recunoștință ale camarazilor tăi, cărora le-ai dat pumni în gură și i-ai înjurat de mamă pentru ca să-i scoți din paralizie, te măgulesc și tu te complaci în starea de erou – un nou statut social atribuit ție de acea clipă divină în care, printr-un miracol,  n-ai devenit laș.

Peste două nopți, în fața unei ambuscade trase la indigo, Filea n-a avut norocul tău, a celui care, din mila Domnului, și după 18 ani, îți porți numele propriu ca pe un loz câștigător. Numele lui îl poartă acum o stradelă de la Petricani, ferită de ochii veteranilor celui de-al II-lea Război Mondial, ca să nu le traumăm psihicul exploziv de eroi născuţi legitim  dintr-o glorie militară intangibilă pentru bastarzii unui „război de rahat”. Țara lor nu mai este, iar ei, se mai nasc și astăzi prin clone de ostași internaționaliști. Țara ta există, dar eroii tăi încă nu s-au născut în psihologia colectivă, rămânînd „embrioni” indezirabili pentru o societate în derivă, care doar în virtutea unui instinct ancestral, va reveni  odată „subliminal” la matcă.

Dacă scoteai cuiul, totul s-ar fi sfârșit în 4 secunde. Nu l-ai scos. Şi filmul se va tiraja într-un număr infinit de exemplare, iar tu de milioane de ori vei fi ba laș, ba erou, ca și atunci, în acea noapte. Eroii căzuți atunci au șansa să se nască prin a se acoperi de glorie în sânul unui popor măreț, care vrea să revină la matcă, sau… să moară în pântecul unei societăți de consum, ce va rămâne în derivă până la ultimul soldat, care mai luptă în tranșeele acelui război. Tu ești unul dintre ei, și tu, „Comandiriule”, vorba lui Lioha, „nu ai voie să mori”, până nu reușești, adaug eu, care te cunosc mai bine decât toți prietenii și dușmanii tăi.

Publicat pe 2 martie 2010

Material realizat de colegii mei, acum un an:

Deputatul PLDM Simion Furdui va fi chizăşia creării AIE3

Se pune la cale un AIE 3 care va fi o coaliţie cu totul şi cu totul monstruoasă. În această coaliţie vor intra deja pe alte principii, cum zic ei, acealeaşi componente ale alianţei: Plahotniuc, Filat şi apendicele PD-ului, PL care stă în buzunarul lui Plahotniuc şi nu mai are un cuvânt de spus în această situaţie.

Au de spus cuvântul lor Plahotniuc şi Filat care se vor aşeza în foarte scurt timp la masa tratativelor, chiar dacă această luptă vi se pare una care nu mai are sfârşit. Plahotniuc a dezvăluit prin căi nevăzute doar convorbirile telefonice ale lui Vicol, care în mod sigur este o unealtă a acestei Mafii, care în mod sigur a savârşit împotriva bussinesului mic şi mijlociu un şir de crime. Când Plahotniuc l-a arestat era foarte conştient că această acţiune atinge o pătură foarte largă a societăţii sugrumată de indicaţiile lui Vicol – un torţionar al bussinesului mic şi mijlociu închizând la comandă firme, blocând la comandă conturi şi tot aşa. În mod sigur, Vicol este unul din criminalii care a săvârşit crime la comanda şefilor lui, în primul rând la comanda lui Filat. Plahotniuc însă dacă ar fi vrut să-i dea o lovitură hotărâtoare lui Filat, dacă ar fi vrut să-l distrugă pe Filat, dădea alte înregistrări telefonice pe care le ţine. Mă refer acuma la convorbirile telefonice ale deputatului Simion Furdui. Ţineţi minte vă rog acest nume. Simion Furdui, membru al Biroului Politic al PLDM, deputat în Parlamentul RM şi mâna dreaptă a lui Filat.

Simion Furdui la ora actuală poate deveni liantul dintre Plahotniuc şi Filat. Furdui este cel care coordonează mai sus decât Vicol şi Baliţchi activitatea vamei şi a fiscului strângând ca un raket bani de la agenţii economici. Simion Furdui este liantul dintre Plahotniuc şi Filat şi va fi acuma chezăşia alianţei dintre Plahotniuc şi Filat. CNA deţine subversiv cel puţin zece înregistrări audio a convorbirilor dintre Simion Furdui, unde el vorbeşte, pe de o parte, cu Vicol şi Baliţchi şi, pe de altă parte, cu Filat. Plahotniuc are un dosar penal împotriva lui Simion Furdui, un dosar operativ în care s-au strâns foarte multe file.

AIE3 poate fi cea mai monstruoasă coaliţie din toate coaliţiile care au existat în RM. Eu prin această conferinţă de presă vreau să transmit acest semnal şi dacă voi reuşi să zădărnicesc această alianţă, am să consider că am reuşit. Am să consider că am scos această societate de sub o lovitura groaznică, care poate fi aplicată acuma de această Mafie de la guvernare. Dacă Plahotniuc la ora actuală reuşeşte prin şantajul pe care îl face asupra lui Filat, prin matrapazlâcurile pe care le-a făcut până acuma Furdui, prin scoaterea la iveală a discuţiilor telefonice avute de către Furdui cu Baliţchi pe de o parte, cu Vicol pe de altă parte, şi cu Filat raportându-i despre sumele de bani care pot merge către vârfuri, atunci asta ar însemna declanşarea unui război definitiv între cei care se află la ora actuală la guvernare. Se pare că Plahotniuc nu este dispus deocamdată să facă acest lucru pentru că vrea să pună la cale un AIE3 însemnând să pună capacul definitiv acestei societăţi pentru că va fi o coaliţie mult mai monstruoasă de cât AIE 2.

Filat a făcut o greşeală fatală când a spus ziariştilor că nu este şantajabil. Filat avea o singură ieşire din situaţie, să iasă şi să recunoască crimele pe care le-a săvârşit prin asta spălându-se, prin asta asumându-şi toate greşelile, toate infracţiunile, toate crimele şi pe toţi hoţii pe care şi i-a luat pe lângă el, asumându-şi printr-o declaraţie publică măcar în ultimul ceas să lupte împotriva lui Plahotniuc. Nu a făcut-o. A zis că nu este şantajabil. Este şantajabil Filat, este şantajabil prin mâna lui dreaptă – Furdui, care stă la cheremul lui Plahontiuc. Ceea ce probabil nu ştie Filat este că Furdui lucrează din 2011 la două capete. Eu am transmis semnale repetate către opinia publică despre acest personaj Furdui. Eu nu prima dată pronunţ numele Semion Furdui. Nimeni niciodată nu s-a interesat de unde omul acesta a devenit milionar, de unde este foarte şi foarte bogat, un om care nu are business în Republica Moldova, un om care nu are afaceri la ora actuală.

Nu există hoţie mică şi hoţie mare. Nu există să fii un pic hoţ. Nu există să fii o lună hoţ sau un an de zile hoţ. Hoţul ori exista, ori nu există. Aşa cum nu poţi să fii un pic gravidă, tot aşa nu poţi să fii un pic hoţ. Hoţia până la urmă, dacă nu în nouă luni, atunci în doi ani de zile cum s-a întâmplat cu AIE, oricum iese la iveală.

Necrolog

Am scris acest necrolog în 2009, când mă aflam la Bucureşti:

Grigore Vieru a aţipit

Nu cred că Dumnezeu s-a temut să-i dea vigoare trupescă. Un corp firav, istovit de insomnie şi disfuncţii cardiace a fost mai degrabă o „stratagemă divină” menită să buimăcească legiunile prinţului acestei lumi făcându-le să rătâcească în disperare pe cărările bătătorite ale păcatului omenesc în speranţa că îl vor surprinde şi pe dânsul, neputinciosul, pe poteca strâmtă a greşelii trupeşti.

Vieru, în acel timp, stătea la pândă în ambuscada virtuţilor sale ca să doboare, cu harul unui mare conducător de oşti, legiunile ispitelor trupeşti şi păcatelor lumeşti ba cu un surâs naiv de copil, ba cu un dor atotcuprinzător de mamă, ba cu un act de iubire pentru oamenii dragi adunaţi de el cu greu „într-o singură icoană”.

Nu l-am crezut niciodată că este bolnav şi neputincios. Nu l-am crezut nici atunci când mi-a spus cu vocea stinsă că a făcut un atac de cord. Când mi-a zis că a mai făcut unul, am vrut să-i spun că nu-l cred, dar m-am oprit la timp cu gândul că dacă „s-ascultă” îi stric jocul şi îl fac vulnerabil în faţa neprietenilor, care ar fi bine să-l subestimeze şi în continuare.

Chiar dacă ştiam că nu mai doarme de un amar de ani, nu l-am crezut niciodată că a obosit, după cum nu l-am crezut niciodată că doarme atunci când aţipea câteodată pe neprins de veste.

Nu vreau să cred că a murit.

Grigore Vieru a aţipit pe o clipă şi cu acest somn scurt sfidează pe furiş, veşnicia tot aşa cum a sfidat pe parcursul întregii vieţi realităţile.

Sergiu Mocanu
Bucureşti, 2009

Judecata lui Plahotniuc a îndeplinit încă un ordin

COMUNICAT

Ieri, 6 decembrie 2012, Judecătorul Serghei Papuha de la Judecătoria Râşcani, mun. Chişinău, a emis o Hotărâre pe cazul chemării în judecată a lui Sergiu Mocanu de către ÎCS „Finpar Invest” SRL şi ÎCS „Nobil Club” SRL – firme ale lui Vladimir Plahotniuc.

Papuha a dispus să se interzică lui Sergiu Mocanu şi partidului Politic Mişcarea Populară Antimafie de a organiza întruniri sau alte acţiuni de protest în proximitatea clădirii „Global Business Centru” şi a hotelului „Nobil-Club”. De asemenea, încasarea de la Sergiu Mocanu şi Mişcarea Populară Antimafie a sumei de 20 000 lei în mod solidar în calitate de cheltuieli de judecată. De menţionat că Ordinele de plată privind cheltuielile prezentate de avocatul lui Plahotniuc – Vitalie Nagacevschi, erau dubioase, iar cererea de chemare în judecată a fost formulată iniţial pe numele lui Sergiu Mocanu, apoi, a fost chemat în judecată şi partidul politic Mişcarea Populară Antimafie.

Calificăm această decizie drept anticonstituţională şi care denotă conservarea şi menţinerea aceluiaşi regim politico-mafiot creat de Vladimir Voronin şi menţinut de troica Filat-Plahotniuc-Ghimpu, iar Republica Moldova riscă să mai piardă un dosar la CEDO.

Serviciul de presă
Mişcarea Populară Antimafie

CLAVA, FILAT, PLAHOTNIUK, SCLAVA IZAURA și BARROSO

Clava era „zvenavoaie” într-o brigadă de culturi agricole multianuale. Nu fusese, însă, întotdeauna „nacealnik”: până a ajuns să facă o „carieră de succes” pe câmpurile kolhozului „Pravda”, o trecut prin toate încercările realismului socialist. O numărat cu mare greu și necaz opt ani de școlarizare sovietică. Clasa a opta o chinuit-o într-un hal fără de hal, mai ales spre primăvară, când Ionel „a lu’ Șeara Măsâi” s-o întors acasă „di la armatî” și răspundea cu o întârziere misterioasă doar la numele Vanea.

După trei ani de marină la „Baltiiskii Flot”, Vanea purta „bezkazîrkî” și avea probleme grave de respirație din cauza atmosferei neobișnuit de aride pentru un marinar care o tras voinicește în piept atâta amar de vreme doar aer umed de mare. În plin sezon agricol, când țăranii mergeau dis-de-dimineață la arat, „moreaku lu Feștiloaia” striga cât îl ținea gura de pe prispa casei: „Mamă, blea, mă-năduș!”, de alerga sărmana vădană cu „taziku” plin și își stropea cu apă progenitura aidoma valurilor Mării Baltice pe timp de furtună – „doar de nu s-o sufoca băietu mamii!”. Pe măsură ce se deprindea cu uscatul, Vanea o început să hoinărească serile – flăcău, prin sat. Citește mai mult…