Tot mai multă lume mă întreabă ce-i cu Vocea Basarabiei? Întrebarea este legată de faptul că acest post de radio devine din ce în ce mai partinitor și intolerant. Mi-au spus mai mulți oameni că ar fi insistat pe lângă prezentatorul Arcadie Gherasim să mă invite și pe mine la una dintre emisiunile lui și el chiar ar fi promis să ma invite, dar nu s-a ținut de cuvânt. În legătură cu aceste insistențe, vă dau mai jos lista NIT-urilor mediatice ale lui Filat (pe ale lui Plahotniuk le cunoașteți), la care eu nu pot fi invitat, iar informația despre Antimafie poate apărea doar în context negativ sau impunsă de împrejurări (așa cum a fost în cazul Pădurii Domnești):

NIT-uri mediatice Filat :

1. VOCEA BASARABIEI
2. TV 7
3. N 4
4. UNIMEDIA !!!
5. ZIAR NAȚIONAL

Asadar, ieri, cuplul fatal Plahotniuk-Filat a încununat victorios opera de preluare a Aeroportului Chișinău.
Pentru 49 de ani înainte, ca să ajungi în srăinătate (în neagră srăinătate) va fi suficient să pășești pragul Aeroportului Internațional Chișinău.

Sesizarea Curții Constituționale de așa-zișii liberali-reformatori ai lui Ivan Gadârkă, Decizia CC de suspendare a Hotărîrii Guvernului de concesionare a Aeroportului, Ședința Parlamentului din 3 octombrie – toate au fost O FARSĂ.

Fatalitatea acestei situații constă în faptul că dacă ieșim mâine în stradă și protestăm, vom face exact ceia ce așteaptă de la noi, acum, Putin – vom deveni masă de manevră și coloana a V-a a Rusiei în războiul lui Putin de zădărnicire a cursului nostru european.

De ieri Plahotniuk și Filat au devenit cu câteva zeci de milioane mai bogați, iar noi am primit în “dar” încă o “transnistrie” la Poțile Orașului.

VĂ URĂSC, CRIMINANILOR, pentru ce ne-ați făcut și mă rog lui Dumnezeu să vă mântuiască sufletele în iertarea pe care ați putea-o primi în lungile nopți de suferință după gratiile pușcăriilor în care o să vă adapostim!

Cu profund dispreț,
Sergiu Mocanu

La invitaţia domnului Alexandru Bordian ( pentru care îi mulţumesc) am participat la un offline alături de o echipă de bloggeri, nu că aş fi şi eu un blogger iscusit şi renumit dar na, am şi eu o pagină şi mai mult sunt interesat de astfel de întruniri ce au legătură politică şi socială.

Nu am discutat doar despre politică cu liderul Mişcării Populare Anti Mafie Sergiu Mocanu ci şi despre pilotaj, avioane, aeropoarte şi o mulţime de lucruri importante.

Dar îmi vine mult mai uşor să îmi expun părerea din punct de vedere politic, pentru asta m-a interesat acest eveniment şi chiar dacă sincer am rămas impresionat. De ce ?

Deoarece sunt impresionat de sinceritatea şi încrederea domnului Mocanu, pare a fi un politician bine pregătit şi ştie ce vrea să facă, are carismă de lider, aduce argumente, soluţii, deci vă pot spune că am văzut o pregătire bună, dar care din păcate o stăpîneşte de unul singur dacă e să ne referim la partidul pe care-l conduce. Sergiu Mocanu este brandul acestei mişcări care iese în evidenţă mai mult după cazul Pădurea Domnească , defapt tragicul caz. De ce spun asta ?

Pentru că are nevoie de mai multe feţe cunoscute publicului, nu poţi să lupţi de unul singur, ai nevoie de nişte oameni calificaţi pe care îi poţi trimite în deplasări sau în cadrul unor emisiuni, din cîte am înţeles nu stau ei prea bine la acest capitol.

Mi-a plăcut în special că este un optimist de meserie, are experienţă în arta guvernării de pe timpul cînd activa în calitate de consilier prezidenţial, şi aici vreau să definesc o problemă importantă legată de trecutul domniei sale.

Faptul că Sergiu Mocanu a lucrat sub tutela lui Vladimir Voronin deja stîrneşte controverse şi asta după cazul Iurie Roşca 2005, societatea noastră califică trecutul unui politician drept o trădare, fapt care de multe ori nu este corect, dar asta deoarece nu există acea maturitate politică de care mă leg ori de cîte ori am ocazia. Cultura politică este o problemă majoră a societăţii noastre şi necesită o implicare a factorului politic, ultimul neacordînd mare atenţie din motiv că o societatea subdezvoltată poate fi mult mai uşor manipulată. Probabil anume acest factor a devenit unul dubios pentru electorat mai ales că am auzit mai multe voci din spaţiul nostru politic aducînd ca argument că Mocanu e fost comunist sau mîna lui Voronin, sau a fraţilor Ţopa, adică îl cataloghează ca fiind o piesă şi joacă la comanda cuiva, poate, însă din considerentele mele este foarte puţin probabil.

Avantajul domnului Mocanu este cu siguranţă „răutatea” asta cu care se exprimă, iar moldoveanul are nevoie de un dictator, are nevoie de un conducător sever pentru că de lingăi şi poponari s-au cam săturat, dezamăgit. Sunt sigur că mulţi cetăţeni au văzut în Mocanu o personalitate şi o văd dar poate bulversarea şi haosul care a domnit din 1991 în politica noastră au transformat cetăţeanul într-o „fiară” care nu mai doreşte să ofere cuiva o şansă, şi astfel cad în plasa celor care i-au cumpărat în ultima campanie.

Şi dacă e să fiu sincer atunci chiar mi-aş dori ca la următoarele alegeri să treacă Anti Mafie pragul electoral,depinde deja de modul cum se vor derula evenimentele pînă atunci dar şi cît v-a investi actuala guvernare la următoarele alegeri,  deci merită omul ăsta o şansă!

Sursa: http://sergiuvatamaniuc.files.wordpress.com/2013/09/988230_10200634229477776_950769601_n.jpg

Vineri, în cadrul unei emisiuni la JTV, Iurie Leancă (o clonă a lui Timofti, care poate spune aceleași nimicuri în câteva limbi) răspunzând la o întrebare a prezentatoarei, care vroia să afle dacă acesta a simțit vreo presiune asupra sa din partea oligarhilor (un eufmism jurnalistic petru mafioții Plahotniuk și Filat), a zis că el nu a simțit așa ceva de când este Prim-ministru.

Trebuie să înțelegem că Lencă nu neagă că s-au exercitatat presiuni, dar el pur și simplu nu le-a simțit. Chestia asta mi-a amintit de Taisa lu’ Ghijoia din satu’ Zburlita de Jos.

Taisa era fată bătrână și, după moartea lu’ Ghijoia, trăia singură la marginea satului. Într-o zi, ca din senin, aceasta o purces gravidă, iar femeile din “zvenou” au început “să moară rând pe rând de curiozitate”… La întrebarea firească despre o eventuală paternitate a “Sfântului Duh”, Taisa răspundea cu o sinceritate demnă doar de prestația lui Iurie Leancă de la JTV, că ea în acea seară a adormit istovită pe prispa casei și s-a trezit doar de la scârțiitul portiței pe care o uitase deschisă și pe care el a închis-o după ce, probabil, “a avut-o” vrăjmășește, așa repauzată cum a găsit-o după o zi de prașă…

Declaraţia lui Marinuţă sună aşa: ARMATA NAŢIONALĂ ESTE GATA SĂ RĂSPUNDĂ ORICĂROR PROVOCĂRI!

Orice politician, orice cetăţean responsabil ar trebui să gândească la fel!

Eu am luptat în Transnistria în 92. Am fost scos pe targă, rănit, de pe câmpul de luptă (nu ştiu cum m-ar fi scos altfel din tranşeie). Sunt Cavaler al Ordinului Ştefan cel Mare… Mâine, Doamne fereşte, dacă se începe un razboi, voi fi prezent în cateva ore la cel mai apropiat comisariat militar!

Ce provocare văd tâmpiţii ăştia în declaraţia lui Marinuţă? Ce provocare vad “patrioţii” ăştia de sub fusta unui naţionalism gratuit şi laş în declaraţia mea de a ne integra în UE cu teritoriile pe care le controlăm, urmând să recuperăm teritoriul RM din stânga Nistrului în timp?

Am privit aseară o emisiune cu “Al vostru Vlad Filat”.

Câteva concluzii:

1. Unul s-a uşurat: “Habar nu au cât de liber mă simt. Îmi sunt dezlegate mâinile!”

2. Oamenii, de obicei, mint din interes, din lașitate și pentru a-și ascude adevăratele intenții. Filat minte din interes, din lașitate, pentru a-și ascunde intențiile, dar și pentru orice eventualitate. Filat este omul care a uitat deja de ce minte.

3. Filat a reușit să transforme criza politică într-un absurd demn de casa de nebuni.

4. Crimele lui Plahotniuc, fără minciunile și lașitatea lui Filat, ar fi ajuns doar în file de Dosare Penale. Filat le-a trnsferat în pagini de manuale politologice.

Și încă ceva: aseară, Val Butnaru a dovedit că absurdul este o artă accesibilă nu numai pentru Teatrul “Eugene Ionescu”, ci și pentru Cabinetul din Umbră.

Şi ultima: Intr-o redacție, mai urâtă decât cenzura poate fi doar lingușirea invitatului.

P.S. Pentru noi, Mişcarea Populară Antimafie, eliminarea PD-ului din viaţa politică şi trimiterea lui Plahotniuc la puşcărie este o luptă pe viaţă şi pe moarte. Eliminarea lui Filat din viaţa publică este o chestiune de onoare.

Întrebarea aceasta este identică cu „Ce este mai periculos: talpa iadului sau michiduţă?”

Deja se vede că Plahotniuc este criminalul cu mâinile în sânge, deci este cunoscut şi vizibil la faţă. Filat este mai periculos prin faptul că este ascuns. Filat vorbeşte sforăitor, Filat are mulţi susţinători din aceştia păliţi de sublim prin Chişinău care spun: „Da, al nostru Vlad Filat.” Filat e de acesta unsuros, care se unge pe orice chestie. Dumneavoastră îl vedeţi la televiziuni cum povesteşte…

Filat este întrebat:
– Dumneavoastră sunteţi vânător?
– Da, sunt vânător. (Cred că blestema ora în care a devenit vânător pentru că acum îi lasă o pată.)
– Dumneavoastră aţi fost la vânătoare?
– Da, eu am fost la vânătoare, dar nu am vânat. Citește mai mult…

Comisia de anchetă nu este nici act de justiţie şi nici act de dreptate. Singurul lucru pe care ar trebui să şi-l asume această comisie este să însuşească fiecare câte o lecţie. Eu, spre exemplu, la 6 ianuarie, am însuşit o lecţie spunându-mi mie că am fost prea cuminte cu această guvernare chiar dacă am strigat cât am putut, oricum, consider că nu am strigat suficient, dacă s-a ajuns la aşa ceva. Vreau să vă spun un lucru: atacurile teroriste din vremea de astăzi, nu ar avea efectul scontat de autori dacă nu ar exista televiziunea, teroriştii care au făcut atacurile din 11 septembrie 2001, alţi terorişti care au făcut acte teroriste în direct, le-au făcut tocmai pentru a înspăimânta lumea. Prezenţa lui Plahotniuc la această comisie a avut scopul de a crea acelaşi efect şi a scos în evidenţă câteva lucruri:

Acest om stă în faţa oglinzii şi se antrenează să vorbească cu procurorii. Dacă ascultaţi procurorii cum vorbesc în faţa unei comisii, o să vedeţi că răspund exact ca şi Plahotniuc. Răspunsurile erau pregătite din start şi el ştia că nu trebuie să lase niciun cârlig de care cineva să se poată agăţa – asta presupune antrenament. Omul este conştient de crimele pe care le face, el are coşmaruri că mai devreme sau mai târziu va ajunge în faţa anchetatorilor şi, ieri, pentru el a fost un antrenament, o repetiţie cum ar sta el în faţa anchetatorilor şi cum ar răspunde. Dar, pe de altă parte, nu contează ce întrebări i se pune, el ştia răspunsurile, pentru că va da acelaşi răspuns-şablon la orice întrebare care va veni. Citește mai mult…