Astăzi, 28 ianuarie 2009, împreună cu avocatul Ion Dron, am susţinut o conferinţă de presă la Chişinău, în care am cerut autorităţilor moldoveneşti să demonstreze că sunt ataşate valorilor europene, să renunţe la practicile miedevale în materie de justiţie şi să permită copiilor mei, Roman şi Adrian, refugiaţi acum patru luni pe teritoriul Ambasadei României de la Chişinău, să părăsească Republica Moldova. Citește mai mult…

Nu cred că Dumnezeu s-a temut să-i dea vigoare trupescă. Un corp firav, istovit de insomnie şi disfuncţii cardiace a fost mai degrabă o „stratagemă divină” menită să buimăcească legiunile prinţului acestei lumi făcându-le să rătâcească în disperare pe cărările bătătorite ale păcatului omenesc în speranţa că îl vor surprinde şi pe dânsul, neputinciosul, pe poteca strâmtă a greşelii trupeşti. Citește mai mult…

EVZ vă prezintă primele mărturii ale celor doi basarabeni cu cetăţenie română izolaţi de aproape patru luni în Ambasada României din Chişinău, după ce au sărit gardul acesteia de frica autorităţilor din Republica Moldova. Citește mai mult…

Citește mai mult…

Aseară, la orele 20:00, s-au împlinit două luni, mai exact 61 de zile şi nopţi, de când fiii mei, Roman şi Adrian, nu mai sunt în libertate.

Ridicaţi abuziv din stradă, au fost duşi la sectorul de poliţie, unde, peste opt ore, demonstrativ, în ochii mei, le-au fost puse cătuşele pe mâini, au fost izbiţi într-o dubiţă cu gratii, după care au fost duşi la Izolatorul de Detenţie Preventivă. În acelaşi timp, o căzătură umană, care ne-a interzis să le dăm mâncare şi haine calde, el şi şef al secţiei de anchetă la sectorul de poliţie Râşcani, pe nume Constantin Cojocaru, raporta triumfător conducătorului acelei operaţiuni, altei căzături umane, pe nume Valentin Zubic, că misiunea a fost îndeplinită. Citește mai mult…

Într-un articol, oarecum belicos, publicat de mine pe blog acum mai bine o lună şi întitulat „Iurie Roşca, pragul electoral, gheşeftul şi nevroza”, încercam să sugerez, într-o formă cât se poate de sugestivă, că lucrurile sunt foarte rar aşa cum par a fi sau cum ni le prezintă unii directori de opinii, adeseori dintr-un interes „lesne de înţeles” sau dintr-o eroare de calcul provocată de colbul politicianist din târgul provincialismului supraetajat moldovenesc. Citește mai mult…

Partea 1

Partea 2

Partea 3

Partea 4

Partea 5

Plasez mai jos poze cu maşinile şi persoanele care se află permanent pe urmele familiei mele – fie în apropierea Ambasadiei României la Chişinău, fie în curtea casei mele.

Am depus o cerere la Comisariatul de poliţie Râşcani despre un caz flagrant de urmărire. Alte cereri nu are rost să mai depunem. D-le ministru Mejinschi, vă adresez şi pe această cale întrebarea: cine sunt aceste persoane? Citește mai mult…